 | as |
|
| Lumină [ lu-mi-nă ] VEZI SINONIME PENTRU lumină PE ESINONIME.COM definiția cuvântului an lumina în mai multe dicționareDefinițiile pentru an lumina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a lumina (forma la infinitiv) A lumina conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LUMINĂ: LUMÍNĂ, lumini, substantiv feminin I. 1. Radiație sau complex de radiații electromagnetice care impresionează ochiul omenesc, fiind emise de corpuri incandescente (cu sau fără flacără) sau luminescente. În revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe fața apei sclipesc, ici, sfărmături de oglinzi; colo, plăci de oțel; comori de galbeni între trestii. GÎRLEANU, L. 16. Lămpi mari de bronz, cu globuri de porțelan, aruncă o lumină albă peste covoarele orientale. VLAHUȚĂ, O. A. III 5. Stelele strălucesc de o mai vie lumină. NEGRUZZI, S. I 58. • figurat Nu o să ne învrednicim să vedem o rază de lumină care să ne îndrepteze spre obșteasca fericire? GOLESCU, Î. 180. ♦ Prezența radiațiilor care impresionează ochiul. Ziua e tot mai caldă și în văzduhul senin e lumină mare și limpede. SADOVEANU, O. VI 233. În tot satul, numai la casa lui Moș Gheorghe se vede lumină. spaniolă POPESCU, M. G. 23. • (Urmat de determinări în genitiv, indicînd timpul) Lumina dimineții. ▭ Abia începeau să se distingă lucrurile din casă, la lumina slabă a zorilor. BUJOR, S. 109. • figurat Camera tăcută, solemnă se umplu deodată de lumina și voioșia sănătoasă a tinereții. BART, E. 174. • Lumină electrică vezi electric. An-lumină = unitate întrebuințată în astronomie pentru măsurarea distanțelor mari, egală cu distanța străbătută de lumină într-un an. • Locuţiune adverbiala Pe lumină = în timpul zilei, după ce s-a luminat de ziuă sau înainte de a se însera. M-am trezit pe lumină. • locuțiune prepoziție (Urmat de o determinare în genitiv) În lumina... = prin prisma (unei anumite concepții), din punctul de vedere al..., potrivit cu... În lumina materialismului dialectic, problemele teoretice științifice capătă un aspect concret și clar. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 10/2. (Rar) La lumina... = cu puterea..., cu mijloacele..., cu ajutorul... Arată-ne, la lumina talentului tău, durerile și aspirațiile societății noastre de azi. VLAHUȚĂ, O. A. 452. • Expresia: A vedea lumina zilei = a) a fi înzestrat cu simțul văzului. Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei. Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei. EMINESCU, O. I 115; b) figurat a se naște. Creangă a văzut lumina zilei la Humulești. (Rar) La lumina mare = fățiș, în mod deschis, în văzul tuturor. A luptat pe față, cu curaj, la lumina mare, pentru libertate, contra despotismului. GHICA, S. A. 135. A răsări (sau a se arăta) la lumină (sau la lumina zilei) = a apărea (dintr-o ascunzătoare), a ieși la vedere. Paserile își văd de hrană, gîgîlicii răsar iarăși la lumină și liniștea și pacea se lasă peste curtea mea. GÎRLEANU, L. 11. El la lumina zilei nu s-a mai arătat. ALEXANDRESCU, M. 11. A ieși la lumină = a) a scăpa de primejdie, a ieși la liman. O, minune! Iată-ne, iată, C-am ieșit iar la lumină. ALECSANDRI, T. I 438; b) a ieși la iveală, a deveni evident. Adevărul a ieșit la lumină; c) (învechit; despre tipărituri) a se publica, a deveni cunoscut publicului. Poeziile ei... vor ieși la lumină, căci am gînd să le tipăresc. NEGRUZZI, S. I 76. A scoate (pe cineva) la lumină = a scăpa de primejdii, a scoate dintr-o încurcătură. O, tu zînă adorată, Scoate-ne iar la lumină. ALECSANDRI. T. I 421. A pune (ceva) în lumină = a scoate ceva în evidență, a atrage atenția asupra...; a sublinia. A pune (ceva) într-o lumină frumoasă (sau zdrobitoare, urîtă etc.) = a scoate în evidență aspectele pozitive (sau negative) din viața sau din activitatea cuiva. Peste cîteva zile se publicau mărturisiri, autografe, fotografii, care puneau într-o lumină zdrobitoare tot trecutul... prin care trecuse omul acesta. VLAHUȚĂ, O. A. III 6. A da lumină = a lumina. (figurat) Apari să dai lumină arcatelor ferești, Să văz în templu-i zîna cu farmece cerești. EMINESCU, O. IV 430. A da la lumină vezi da (I 11). A vedea lumina tiparului = a fi publicat, a fi tipărit. Limpede ca lumina zilei = de netăgăduit, clar, evident. ♦ figurat Strălucire, înseninare. Îi trecu repede peste față o lumină, ca și cum îi venise un gînd neașteptat. vezi limba română noiembrie 1953, 125. N-are nici o lumină pe față tata. STANCU, despre 141. În ochii lui adînci plutea iarăși o lumină cumplită. SADOVEANU, O. I 432. 2. Izvor sau sursă de lumină (I 1). Nici o lumină nu se zărea la fereastră. BUJOR, S. 106. Abu-Hasan a aprins lumini în odaie. CARAGIALE, O. III 80. Vor arde-n preajma mea Luminile-n dealuri. EMINESCU, O. I 225. ♦ (Popular) Lumînare. Se apropie de un paltin frumos, înalt și drept ca lumina. MARIAN, O. II 159. Fă-mă lumină de ceară Și mă pune subsuară. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 64. ♦ (Mai ales la plural , astăzi numai familiar) Unitate de măsură pentru fluxul luminos. Un bec de o sută de lumini înlocuise vechea lampă cu petrol. MIHALE, O. 401. 3. (Adesea determinat prin «ochilor») Pupilă. Avea ochi albaștri. Dacă-i priveai mai cu luare-aminte, vedeai lucind în jurul luminilor niște raze dese, aurii. GALAN, Z. R. 44. Ochii, cu luminile mărite, negre, luceau ațintiți, plini de gînduri. SADOVEANU, O. IV 66. Mă privi o clipă, cu zîmbetul pe față, drept în luminile ochilor. HOGAȘ, M. N. 21. • (Poetic; ca termen de comparație, ca simbol pentru tot ce-i poate fi omului mai drag, mai de preț) Binele ce mi l-ai făcut mie nu ți-l pot plăti nici cu lumina ochilor. EMINESCU, N. 12. • Expresia: A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a fi (cuiva) foarte drag. A îngriji (sau a păzi) ca (pe) lumina ochilor = a îngriji, a feri, a păzi cu cea mai mare atenție. Ei aveau numai o fată și o păzeau ca lumina ochilor. ISPIRESCU, L. 120. II. figurat Ceea ce aduce claritate în mintea omenească, ceea ce o ajută să priceapă limpede și adînc; învățătură, înțelepciune, cultură, educație. Școala dă lumină poporului. Fără lumina cărții nu se poate ieși din întuneric. • Expresia: A arunca (o) lumină (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumină (într-o chestiune) = a lămuri, a explica, a clarifica o problemă. Victoriile în munca pașnică, înregistrate în țările de democrație populară, aruncă o lumină puternică asupra situației jalnice din țările capitaliste. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2371. A se face lumină în capul (sau în mintea) cuiva = a i se lămuri cuiva ceva, a pricepe, a înțelege. În capul lui Rață se făcu lumină... Știu totul, totul cum s-a petrecut. SAHIA, N. 77. A face apel (sau a apela) la luminile (cuiva) = a cere părerea unei persoane competente în materie. III. 1. Distanța liberă dintre fețele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fețele interioare opuse ale unui gol. 2. (Învechit; de obicei urmat de «apei», «cîmpului», «de apă» etc.) Suprafață. Locul ales e o mlaștină cu stuf și cu răchită, în mijlocul căreia a rămas o lumină de apă netedă. ODOBESCU, S. III 109. Urmînd a se împărți lumina cîmpului în trei părți... s-au scos pădurea 4105 pogoane 525 stînjeni. I. IONESCU, M. 650. [Orașul] este zidit pe o movilă... avînd nălțime peste 50 st, socotindu-să din lumina apii pînă în cel mai nalt loc al orașului. GOLESCU, Î. 169. 2. Gura scocului, stăvilarul morii. Apa cădea la moară de la înălțime de aproape doi stîngeni: prea era ridicată lumina morii. SLAVICI, vezi P. 35. – plural și: (învechit) lumine (EMINESCU, O. IV 28). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LUMINĂ: LUMÍNĂ, lumini, substantiv feminin I. 1. Radiație sau complex de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fără flacără) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc; efectul acestei radiații. • Lumină albă = lumină mijlocie a zilei, care conține toate radiațiile spectrului vizibil. Lumină rece = lumină care conține un număr foarte mic de radiații infraroșii și care are un efect termic redus. Lumină monocromatică = lumină formată din radiații de o singură culoare spectrală. Lumină compusă = lumină care conține radiații de mai multe lungimi de undă. Lumină naturală = lumină complet nepolarizată, caracterizată prin diversitatea direcțiilor de oscilație ale radiațiilor electromagnetice care o compun, distribuite uniform în jurul direcției de propagare. Lumină polarizată = lumină alcătuită din radiații electromagnetice ale căror direcții de oscilație nu sunt uniform distribuite în jurul direcției de propagare. (astronomie) Lumină antisolară = pată foarte slab luminoasă care se vede noaptea pe cer în locul opus Soarelui. Lumină zodiacală = pată luminoasă care, la latitudinea noastră, se vede toamna spre est, înainte de răsăritul Soarelui, și primăvara spre vest, după apusul Soarelui. (fiziologie) Lumină animală = lumină produsă de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substanțe. • Locuţiune adverbiala La lumina mare = fățiș, în văzul tuturor. Pe lumină = în timpul zilei, de la răsăritul până la apusul Soarelui, până nu se înserează. • locuțiune prepoziție În lumina... = prin prisma (unei anumite concepții), din punctul de vedere al..., potrivit cu... (Rar) La lumina... = cu puterea..., cu ajutorul... • locuțiune verbala A da lumină = a lumina. Expresia: A vedea lumina zilei = a) a fi înzestrat cu simțul văzului; b) a se naște. A răsări (sau a se arăta) la lumină (sau la lumina zilei) = a apărea (dintr-o ascunzătoare), a ieși la vedere, a se arăta. A ieși la lumină = a) a scăpa de primejdie, a ieși dintr-o situație grea; b) a ieși la iveală, a deveni evident, a se dezvălui. A scoate (pe cineva) la lumină = a) a scoate (pe cineva) dintr-o încurcătură; b) a ajuta (pe cineva) să dobândească o situație, a emancipa (pe cineva). A pune (ceva) în lumină = a scoate (ceva) în evidență; a sublinia. A pune într-o lumină bună (sau rea, urâtă etc.) = a scoate în evidență aspectele pozitive (sau negative) din viața sau din activitatea cuiva. A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-o lumină oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concepții. A vedea lumina tiparului sau (învechit) a ieși la lumină = a fi publicat, tipărit. (Limpede) ca lumina zilei = de netăgăduit, clar, evident. ♦ figurat Strălucire; înseninare. 2. Izvor, sursă de lumină (I 1). • Lumină electrică = iluminare pe bază de energie electrică. Lumină de control = indicație luminoasă care servește la controlul stării și al modului de funcționare a unei instalații de telecomandă, a macazurilor, a semnalelor de cale ferată etc. ♦ specializare Sursă luminoasă (de obicei colorată) situată pe o navă, aeronavă etc., folosită la indicarea poziției sau la semnalizare. ♦ Flacără, flăcăruie. ♦ (popular) Lumânare. ♦ Unitate de măsură pentru fluxul luminos. 3. (Și în sintagma lumina ochiului) Pupilă; prin extensie ochi, privire. ♦ (Ca termen de comparație) Ființă, lucru, obiect etc. mai drag, mai de preț, mai scump. • Expresia: A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a-i fi (cuiva) foarte drag. A îngriji (sau a păzi) ca (pe) lumina ochilor = a îngriji, a feri cu cea mai mare atenție. II. figurat Ceea ce aduce claritate în mintea omenească; învățătură, cultură, educație. • Expresia: A arunca (o) lumină (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumină (într-o chestiune) = a lămuri, a clarifica (o problemă). A se face lumină în capul (sau în mintea) cuiva = a pricepe, a înțelege. III. 1. Distanța liberă dintre fețele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fețele interioare opuse ale unui gol. 2. (învechit; urmat de determinări) Suprafață. 3. Stăvilarul morii. [plural și: (învechit) lumine] – latina lumina (< lumen, -inis). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LUMINA: LUMINÁ, luminez, verb I. I. 1. intranzitiv (Despre aștri sau despre alte surse de lumină) A produce, a emite, a răspândi lumină; a fi luminos, a străluci. 2. tranzitiv A revărsa, a arunca lumină asupra unui lucru (pentru a fi văzut mai bine). ♦ (Despre oameni) A însoți pe cineva cu o sursă de lumină spre a-l face să vadă în întuneric, a face cuiva lumină. • Expresia: A lumina (cuiva) calea (sau dramul) = a călăuzi, a conduce spre țintă. 3. reflexiv (Despre obiectele pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumină, a căpăta mai multă lumină. • Expresia: A se lumina de ziuă = a se face ziuă. ♦ A se însenina. • Expresia: A se lumina a ploaie = (despre cer, văzduh) a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii. II. figurat 1. tranzitiv și reflexiv A învăța foarte, a (se) instrui, a (se) informa; a (se) educa, a (se) cultiva. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) lămuri, a (se) clarifica. 2. tranzitiv A călăuzi, a îndrepta, a conduce. 3. tranzitiv A răspândi mulțumire, bucurie; a înveseli, a însenina. ♦ reflexiv (Despre față, ochi etc.) A căpăta o expresie de mulțumire, de bucurie. 4. intranzitiv (Despre o idee, o imagine etc.) A apărea, a se ivi, a se înfiripa; a se contura. – Din lumină. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LUMINA: LUMINÁ, luminez, verb I. I. 1. intranzitiv (Despre aștri sau despre alte surse de lumină) A produce, a emite, a răspândi lumină; a fi luminos, a străluci. 2. tranzitiv A revărsa, a arunca lumină asupra unui lucru (pentru a fi văzut mai bine). ♦ (Despre oameni) A însoți pe cineva cu o sursă de lumină spre a-l face să vadă în întuneric, a face cuiva lumină. • Expresia: A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a călăuzi, a conduce spre țintă. 3. reflexiv (Despre obiectele pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumină, a căpăta mai multă lumină. • Expresia: A se lumina de ziuă = a se face ziuă. ♦ A se însenina. • Expresia: A se lumina a ploaie = (despre cer, văzduh) a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii. II. figurat 1. tranzitiv A răspândi știința și cultura în mase; a educa, a cultiva, a instrui. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) lămuri, a (se) clarifica. 2. tranzitiv A călăuzi, a îndrepta, a conduce. 3. tranzitiv A răspândi mulțumire, bucurie; a înveseli, a însenina. ♦ reflexiv (Despre față, ochi etc.) A căpăta o expresie de mulțumire, de bucurie. 4. intranzitiv (Despre o idee, o imagine etc.) A apărea, a se ivi, a se înfiripa; a se contura. – Din lumină. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LUMINĂ: LUMÍNĂ luminai forme 1) Radiație electromagnetică, emisă de un corp incandescent sau luminescent, care acționează asupra ochilor făcând vizibilă lumea înconjurătoare. luminaa soarelui. • A se face lumina a se face ziuă. Pe lumina la lumina zilei; după ce s-a luminat de ziuă sau înainte de a însera. A vedea luminaa zilei a) a avea vedere; b) a se naște. A vedea luminaa tiparului a apărea de sub tipar. (Limpede) ca luminaa zilei absolut clar; de netăgăduit. 2) Sursă, izvor care luminează. * A aprinde luminaa a aprinde ceva de luminat. lumina electrică iluminare pe bază de energie electrică. 3) Deschizătură din mijlocul irisului prin care pătrunde radiația electromagnetică a corpurilor incandescente sau luminescente; pupilă. luminaa ochilor. 4) figurat Deșteptare a minții. * A se face lumina în capul (sau mintea) cuiva a deveni clar. 5) Deschidere liberă într-o construcție. [G.-D. luminii] /Probabil din lume Forme diferite ale cuvantului lumina: luminai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru LUMINA 1.: LUMINA 1. Lac în Delta Dunării, între brațele Sulina și Sfântu Gheorghe; 13,68 km2; vol.: 20,5 termen militar m3. Împreună cu lacurile Roșu, Vătafu, Iacob, Puiuleț și Puiu, cu care este legat prin canale, formează un complex lacustru. Piscicultură. 2. comerț în jud. Constanța, situată în partea de E a Pod. Carasu, pe țărmul de NV al Lumina 1. Siutghiol; 6.662 locuțiune (2000). Fabrică de nutrețuri concentrate. Creșterea porcinelor. Avicultură. Până în 1990, satul Lumina 1. a fost în subordinea ad-tivă a orașului Ovidiu, iar din 1990, împreună cu satele Oituz și Sibioara, a fost trecut în categoria comunelor. Până la 1 ian. 1965, satul Lumina 1. s-a numit Valea Neagră. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LUMINA: LUMINA verb 1. a arde. (Lampa lumina pînă tîrziu în camera lui.) 2. a scînteia, a sclipi, a străluci. (Candelabre lumina în salon.) 3. a străluci, (regional) a răza, a zări. (Soarele lumina.) 4. a bate, a luci, a străluci. (Luna lumina peste ramuri.) 5. a se însenina, a se limpezi, (popular) a se răzbuna, (Transilvania) a se tistăli. (Afară s-a mai lumina.) 6.* (figurat) a se însenina. (S-a lumina cînd m-a văzut.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LUMINĂ: LUMINĂ s. 1. strălucire, (rar) străluminare, (învechit și popular) vedere, (învechit și regional) lume, (regional) zare, (învechit) lucoare. (lumina soarelui.) 2. lumină electrică = electricitate, energie electrică. (S-a întrerupt lumina.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru LUMINĂ: LUMINĂ substantiv 1. Lumină Gh. (Cat). 2. Diminutiv, Luminița forme, act. și s. 3. Lumineni substantiv (Cat). 4. Luminata t. (Dm) și Luminatul, Radul din Urlați, 1661 (BCI V 200), < săptămina luminată. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LUMINĂ: LUMÍNĂ s. 1. vezi strălucire. 2. lumină electrică = electricitate, energie electrică. (S-a întrerupt lumina.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LUMINA: LUMINÁ verb vezi clarifica, descurca, desluși, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lumina: lumina verb vezi CLARIFICA. DESCURCA. DESLUȘI. ELUCIDA. EXPLICA. LĂMURI. LIMPEZI. PRECIZA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru lumină: lumină substantiv feminin singular articulat hot. (popular) curent electric; lumină electrică Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lumina: luminá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu luminéz, persoana a treia singular: el / ea și plural lumineáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Lumină: Lumină ≠ întunecime, întuneric, obscuritate, umbră Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru lumină: lumínă substantiv feminin, genitiv dativ articulat lumínii; plural lumíni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lumină: lumínă substantiv feminin, genitiv dativ articulat lumínii; plural lumíni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru lumina: luminá (a lumina) verb, indicativ prezent 3 lumineáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LUMINĂ: LUMÍNĂ substantiv verbal luminare, watt. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru lumină: lumină substantiv verbal LUMÎNARE. WATT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'AN LUMINA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL lumină Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului lumină dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LUMÍNĂ luminăi forme 1 Radiație electromagnetică, emisă de un corp incandescent sau luminescent, care acționează asupra ochilor făcând vizibilă lumea înconjurătoare. Luminăa soarelui. • A se face lumină a se face ziuă. Pe lumină la lumina zilei; după ce s-a luminat de ziuă sau înainte de a însera. A vedea luminăa zilei a a avea vedere; b a se naște. A vedea luminăa tiparului a apărea de sub tipar. Limpede ca luminăa zilei absolut clar; de netăgăduit. * A aprinde luminăa a aprinde ceva de luminat. Lumină electrică iluminare pe bază de energie electrică. Luminăa ochilor. * A se face lumină în capul sau mintea cuiva a deveni clar. Lampa lumină pînă tîrziu în camera lui. Candelabre lumină în salon. Soarele lumină. Luna lumină peste ramuri. Afară s-a mai lumină. S-a lumină cînd m-a văzut. Lampa lumină până târziu în camera lui. Candelabre lumină în salon. Luna lumină peste ramuri. S-a lumină când m-a văzut. Lumină soarelui. S-a întrerupt lumină. S-a întrerupt lumină. Luminá a lumină verb, indicativ prezent 3 lumineáză. |
GRAMATICA cuvântului lumină? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului lumină. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul lumină poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE lumină? Vezi cuvântul lumină desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul lumină?[ lu-mi-nă ] Se pare că cuvântul lumină are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL lumină Inţelegi mai uşor cuvântul lumină dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeAn-lumină = unitate întrebuințată în astronomie pentru măsurarea distanțelor mari, egală cu distanța străbătută de lumină într-un an Locuţiune adverbiala Pe lumină = în timpul zilei, după ce s-a luminat de ziuă sau înainte de a se însera = prin prisma unei anumite concepții, din punctul de vedere al = cu puterea A vedea lumina zilei = a a fi înzestrat cu simțul văzului Rar La lumina mare = fățiș, în mod deschis, în văzul tuturor A răsări sau a se arăta la lumină sau la lumina zilei = a apărea dintr-o ascunzătoare, a ieși la vedere A ieși la lumină = a a scăpa de primejdie, a ieși la liman A scoate pe cineva la lumină = a scăpa de primejdii, a scoate dintr-o încurcătură A pune ceva în lumină = a scoate ceva în evidență, a atrage atenția asupra = a scoate în evidență aspectele pozitive sau negative din viața sau din activitatea cuiva A da lumină = a lumina A vedea lumina tiparului = a fi publicat, a fi tipărit Limpede ca lumina zilei = de netăgăduit, clar, evident A-i fi cuiva drag ca lumina ochilor = a fi cuiva foarte drag A îngriji sau a păzi ca pe lumina ochilor = a îngriji, a feri, a păzi cu cea mai mare atenție A arunca o lumină asupra unei chestiuni sau a aduce o lumină într-o chestiune = a lămuri, a explica, a clarifica o problemă A se face lumină în capul sau în mintea cuiva = a i se lămuri cuiva ceva, a pricepe, a înțelege A face apel sau a apela la luminile cuiva = a cere părerea unei persoane competente în materie Lumină albă = lumină mijlocie a zilei, care conține toate radiațiile spectrului vizibil Lumină rece = lumină care conține un număr foarte mic de radiații infraroșii și care are un efect termic redus Lumină monocromatică = lumină formată din radiații de o singură culoare spectrală Lumină compusă = lumină care conține radiații de mai multe lungimi de undă Lumină naturală = lumină complet nepolarizată, caracterizată prin diversitatea direcțiilor de oscilație ale radiațiilor electromagnetice care o compun, distribuite uniform în jurul direcției de propagare Lumină polarizată = lumină alcătuită din radiații electromagnetice ale căror direcții de oscilație nu sunt uniform distribuite în jurul direcției de propagare Astronomie Lumină antisolară = pată foarte slab luminoasă care se vede noaptea pe cer în locul opus Soarelui Lumină zodiacală = pată luminoasă care, la latitudinea noastră, se vede toamna spre est, înainte de răsăritul Soarelui, și primăvara spre vest, după apusul Soarelui Fiziologie Lumină animală = lumină produsă de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substanțe Locuţiune adverbiala La lumina mare = fățiș, în văzul tuturor Pe lumină = în timpul zilei, de la răsăritul până la apusul Soarelui, până nu se înserează = prin prisma unei anumite concepții, din punctul de vedere al = cu puterea locuțiune verbala A da lumină = a lumina Expresia: A vedea lumina zilei = a a fi înzestrat cu simțul văzului; b a se naște A răsări sau a se arăta la lumină sau la lumina zilei = a apărea dintr-o ascunzătoare, a ieși la vedere, a se arăta A ieși la lumină = a a scăpa de primejdie, a ieși dintr-o situație grea; b a ieși la iveală, a deveni evident, a se dezvălui A scoate pe cineva la lumină = a a scoate pe cineva dintr-o încurcătură; b a ajuta pe cineva să dobândească o situație, a emancipa pe cineva A pune ceva în lumină = a scoate ceva în evidență; a sublinia = a scoate în evidență aspectele pozitive sau negative din viața sau din activitatea cuiva A prezenta sau a privi, a aprecia ceva sau pe cineva într-o lumină oarecare = a prezenta sau a privi, a aprecia ceva sau pe cineva într-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concepții A vedea lumina tiparului sau învechit a ieși la lumină = a fi publicat, tipărit Limpede ca lumina zilei = de netăgăduit, clar, evident Lumină electrică = iluminare pe bază de energie electrică Lumină de control = indicație luminoasă care servește la controlul stării și al modului de funcționare a unei instalații de telecomandă, a macazurilor, a semnalelor de cale ferată etc A-i fi cuiva drag ca lumina ochilor = a-i fi cuiva foarte drag A îngriji sau a păzi ca pe lumina ochilor = a îngriji, a feri cu cea mai mare atenție A arunca o lumină asupra unei chestiuni sau a aduce o lumină într-o chestiune = a lămuri, a clarifica o problemă A se face lumină în capul sau în mintea cuiva = a pricepe, a înțelege A lumina cuiva calea sau dramul = a călăuzi, a conduce spre țintă A se lumina de ziuă = a se face ziuă A se lumina a ploaie = despre cer, văzduh a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii A lumina cuiva calea sau drumul = a călăuzi, a conduce spre țintă A se lumina de ziuă = a se face ziuă A se lumina a ploaie = despre cer, văzduh a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii Lumină electrică = electricitate, energie electrică Lumină electrică = electricitate, energie electrică |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL lumină |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Făcut?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul lumina se conjugă: ei ele lumineáză
