 | as |
|
| Amestecătură [ a-mes-te-că-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU amestecătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului amestecatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru amestecatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMESTECĂTURĂ: AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, substantiv feminin 1. Produs al amestecării, tot format din elemente diferite puse la un loc; amestec. Spoindu-se... cu amestecătura aceasta de lacrimi, îi veni văzul. ISPIRESCU, L. 344. ♦ (În legătură cu abstracte) [Simțea] o nehotărîtă amestecătură de ură și de curiozitate, o dorință de a se apropia de fată, de a o cunoaște și a o povățui. despre ZAMFIRESCU, R. 170. 2. Totalitate întîmplătoare, dezordonată, lipsită de proporție, de unitate. Te simțeai bine în amestecătura de băieți și fete de pretutindeni. PAS, Z. I 295. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amestecătură: amestecătúră substantiv feminin [Atestat: VARLAAM, C. 182 / Plural: amestecaturari / Etimologie: amesteca + -ătură] 1 Amestec. 2 (Prt) Confuzie. 3 (Înv) Complicație. 4 Încurcătură. 5 Zarvă. 6 Divergență. 7 Neînțelegere. 8 Neorânduială. 9 Încăierare. 10 Conflict. 11 Ingerință. 12 (Înv) Intrigă. 13 Clevetire. 14 (Ccr) Rezultat al amestecării (5) unor substanțe. 15 (Înv; despre metale) Aliaj. 16 Lume amestecată vezi amestecat2 (13). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMESTECĂTURĂ: AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, substantiv feminin 1. Produs al amestecării; amestec (1). 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de ființe; formație lipsită de unitate; amestec (2). – Amesteca + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMESTECĂTURĂ: AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, substantiv feminin 1. Produs al amestecării; amestec (1). 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de ființe; formație lipsită de unitate; amestec (2). – Amesteca + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AMESTECĂTURĂ: AMESTECĂTURĂ substantiv încîlceală, încîlcire, încîlcitură, încurcătură, (livresc) mixtură, (învechit) zăminteală, zămintitură, (familial) bălmăjeală, mișmaș, talmeș-balmeș. (Era o amestecatura de nedescris.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMESTECĂTURĂ: AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, substantiv feminin 1. Produs al amestecării; amestec. 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de ființe, tot lipsit de unitate. – Din amesteca + sufix -(ă)tură. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru amestecătură: amestecătúră forme, plural ĭ. Lucru amestecat, amestec. Iron. Lume amestecată, societate neomogenă. Vechĭ. Învălmășeală. Neînțelegere, intrigă. Încurcătură. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AMESTECĂTURĂ: AMESTECĂTÚRĂ amestecaturai forme Îngrămădire de lucruri sau de ființe în neorânduială. /a amesteca + sufix amestecaturaătură Forme diferite ale cuvantului amestecatura: amestecaturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amestecătură: amestecătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat amestecătúrii; plural amestecătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amestecătură: amestecătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat amestecătúrii; plural amestecătúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru amestecătură: amestecătură forme amestec (în rău sau cu dispreț). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'AMESTECATURA' AmestecatamestecățíșamestecătóramestecătóriuAMESTECĂTÚRĂamestecúșamétametábolăAMEȚEÁLĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL amestecătură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului amestecătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 182 / Plural: amestecăturări / Etimologie: amesteca + -ătură] 1 Amestec. Era o amestecătură de nedescris. Era o amestecătură de nedescris. AMESTECĂTÚRĂ amestecăturăi forme Îngrămădire de lucruri sau de ființe în neorânduială. /a amesteca + sufix amestecăturăătură. |
GRAMATICA cuvântului amestecătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului amestecătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul amestecătură poate fi: |