|
Amănunțire [ a-mă-nun-ți-re ] VEZI SINONIME PENTRU amănunțire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului amanuntire în mai multe dicționareDefinițiile pentru amanuntire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru amănunțire: amănunțíre substantiv feminin [Atestat: I. IONESCU, C. 31 / V: -ăru- / Plural: -ri / Etimologie: amănunți] 1 (Înv) Mărunțire, afânare a pământului. 2 Arătare în detalii. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AMĂNUNȚIRE: AMĂNUNȚÍRE, amănunțiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a amănunți. – vezi amănunți. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AMĂNUNȚIRE: AMĂNUNȚÍRE, amănunțiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a amănunți. – vezi amănunți. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AMĂNUNȚIRE: AMĂNUNȚÍRE, amănunțiri, substantiv feminin Acțiunea de a amănunți (2); fărîmițare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AMĂNUNȚIRE: AMĂNUNȚÍRE, amănunțiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a amănunți (1). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru amănunțire: amănunțíre (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat amănunțírii; plural amănunțíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru amănunțire: amănunțíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat amănunțírii; plural amănunțíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'AMANUNTIRE' amănunțeálăamănunțéscAMĂNUNȚÍAMĂNUNȚÍMEamănunțíreAmănunțitamănunțitorAMAPAAmar |
GRAMATICA cuvântului amănunțire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului amănunțire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul amănunțire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE amănunțire? Vezi cuvântul amănunțire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul amănunțire?[ a-mă-nun-ți-re ] Se pare că cuvântul amănunțire are cinci silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma câmp operator?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|