 | as |
|
| Altar [ al-tar ] VEZI SINONIME PENTRU altar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului altar în mai multe dicționareDefinițiile pentru altar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru altar: altár1 sn [Atestat: PSALT. SCH. 76/2 / V: (îrg) -i, -tariu / S: (înv) -tari / Plural: altare, (rar) altaruri / Etimologie: lat altarium] 1 Parte a bisericii în care preotul oficiază liturghia și care este despărțită de naos prin catapeteasmă. 2 (Fig) Biserică. 3 (Pex) Religie. 4 (Pfm) Cununie religioasă. 5 Ridicătură din pământ, piatră etc., pe care se aduceau, în vechime, jertfe zeilor. 6 Monument sacru. 7 Masă de cult pe care se oficiază liturghia, în biserica creștină. 8 (Îe) Pe altar ul patriei (Sacrificându-se) pentru patria sa. 9 (Teh) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija flacăra. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ALTAR: ALTÁR, altare, substantiv neutru 1. Parte a bisericii, despărțită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiază liturghia. ♦ Masă de cult, simbol al lui Hristos, pe care se oficiază liturghia, în Biserica creștină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în Antichitate, se aduceau jertfe zeilor. 3. (În expresie) Pe altarul patriei = (sacrificându-se, făcând totul) pentru patria sa. 4. (tehnică) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija flacăra. – latina altarium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ALTAR: ALTÁR, altare, substantiv neutru 1. Parte a bisericii, despărțită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiază liturghia. ♦ Masă de cult pe care se oficiază liturghia, în biserica creștină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în antichitate, se aduceau jertfe zeilor. 3. (În expresie) Pe altarul patriei = (sacrificându-se, făcând totul) pentru patria sa. 4. (tehnică) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija flacăra. – latina altarium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru altar: altár (altáre), substantiv neutru – Parte a bisericii în care se oficiază liturghia. – Variante altariu (învechit). Megl. altar, istr. altor. latina altār sau altārium (Pușcariu 68; Candrea-Dens., 49; REW 381; DAR; Philippide, II, 631); conform albaneză ljter, italiana altare, prov., spaniolă, portugheză altar. Există în limba română și dubletul oltar, din limba slavă (veche) olŭtarĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; conform Gáldi, Dict., 148), conform limba bulgară, limba sârbă, Hristos, limba slovenă, limba rusă oltar, limba cehă, în limba maghiara oltár. Forma oltar este învechit Forme diferite ale cuvantului altar: altáre Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ALTAR: ALTÁR, altare, substantiv neutru 1. Parte a bisericii, despărțită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiază liturghia. Popa l-a ponegrit și în altar pe Cuzea. PAS, L. I 10. Și-avea o fată, fata lui Icoană-ntr-un altar s-o pui COȘBUC, P. I 53. 2. Ridicătură din piatră, pămînt sau lemn, pe care, în vechime, se aduceau jertfe zeilor. (figurat) Dar poate nu e dat oricui Să-nalțe un altar căminului. BENIUC, vezi 25. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru altar: altár n., plural e (latina altarium, altare și altar, despre altus, înalt; italiana altare, limba franceza autel). La Romanĭ, rîdicătura pe care se ardeaŭ victimele la sacrificiŭ. La creștinĭ, acea parte a bisericiĭ unde servește preutu și unde e sfînta masă. – Vechĭ (și azĭ rar) și oltar, despre vechea slavă olŭtarĭ, limba bulgară oltar, ung. oltár (tot despre latina). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ALTAR: ALTÁR, altare, substantiv neutru 1. Parte a bisericii, despărțită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiază liturghia; figurat religia creștină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în vechime, se aduceau jertfe zeilor. [Variante: (învechit) oltár substantiv neutru] – latina altarium. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ALTAR: ALTÁR altare n. 1) Parte într-o biserică în care preotul oficiază liturghia. 2) Masă de cult pe care se oficiază liturghia în biserica creștină. 3) (în antichitate) Loc ridicat sau masă pe care se aduceau jertfe zeilor. /<lat. altarium Forme diferite ale cuvantului altar: altare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ALTAR: ALTAR substantiv (termen bisericesc) 1. (la creștini) sanctuar, (rar) pristol, (învechit și popular) oltar, (învechit) jertfelnic, trebnic. 2. (la vechii evrei) tabernacol. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru altar: altár2 sn [Atestat: FRÂNCU – CANDREA, M. 97 / Plural: altare / Etimologie: nct] (Mun; înv) Scrin în care se păstrau documentele, banii etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru altar: altar, altare substantiv neutru restaurant; bar Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru altar: altár substantiv neutru, plural altáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru altar: altár substantiv neutru, plural altáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru alțar: alțár substantiv masculin vezi arțar Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ALTAR' altângeáaltângicaltângíealtăoárăALTÁRaltăráșaltárialtáriuALTAZIMÚT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL alțar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului alțar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 76/2 / V: îrg -i, -tariu / S: înv -tari / Plural: alțare, rar alțaruri / Etimologie: lat altarium] 1 Parte a bisericii în care preotul oficiază liturghia și care este despărțită de naos prin catapeteasmă. 8 Îe Pe alțar ul patriei Sacrificându-se pentru patria sa. ALTÁR alțare n. 97 / Plural: alțare / Etimologie: nct] Mun; înv Scrin în care se păstrau documentele, banii etc. |
GRAMATICA cuvântului alțar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului alțar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul alțar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE altar? Vezi cuvântul altar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul altar?[ al-tar ] Se pare că cuvântul altar are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL alțar Inţelegi mai uşor cuvântul alțar dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn expresie Pe altarul patriei = sacrificându-se, făcând totul pentru patria sa În expresie Pe altarul patriei = sacrificându-se, făcând totul pentru patria sa |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL alțar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de tropice?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul altar are forma: altáre
