 | as |
|
| Ceva [ ce-va ] VEZI SINONIME PENTRU ceva PE ESINONIME.COM definiția cuvântului alt ceva în mai multe dicționareDefinițiile pentru alt ceva din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVÁ pronume nehot. I. 1. Un lucru oarecare; oarece. Am pomenit ceva despre «lelița» Anica. SADOVEANU, N. forme 5. Doctorul scoase un carnet din buzunar, făcîndu-se că înseamnă ceva. BART, E. 388. Simți un nu știu ce, colea la inimioară, pare că îl săgetase ceva. ISPIRESCU, L. 35. De-am fost răi, tu ni-i ierta, căci și răul cîteodată prinde bine la ceva. CREANGĂ, P. 275. • Expresia: A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat = a avea sau a căpăta o înfățișare atît de neobișnuită (de obicei în rău), încît provoacă spaimă. Cucoșul său era ceva de spăriet. Elefantul ți se părea purece pe lîngă acest cucoș. CREANGĂ, P. 68. Ulițele erau ceva de speriat... Se auzea numai un vuiet înăbușit. RUSSO, O. 50. Așa ceva = un astfel de lucru, un lucru ca acesta. Își luă ziua-bună și plecă. Dar încotro s-apuce? căci nici nu mai auzise pînă atunci de așa ceva. ISPIRESCU, L. 124. E ceva de el (sau de capul Iul) = are unele calități. ♦ (După substantive precedate de articolul nehotărît sau de «vreun», «vreo»; ca determinant întăritor al substantivului precedent) Prin locurile iestea e cam greu de călătorit singur; nu cumva să-ți iasă verb reflexiv:o dihanie ceva înainte și să-ți scurteze cărările. CREANGĂ, P. 199. Domnilor, nu metahirisiți în astă-seară un stosișor ceva? ALECSANDRI, T. I 159. 2. Un lucru (cît de) mic, o cantitate, o parte (cît de) neînsemnată, (cît de) puțin. Dimineața s-a sculat, a prînzit ceva. SBIERA, P. 53. Toderică îi pofti întîi să guste ceva. NEGRUZZI, S. I 85. Cît se scoală, Cată-n oală, N-a rămas ceva d-aseară? JARNÍK-BÎRSEANU, despre 436. 3. (Prin intonația deosebită a frazei, capătă înțeles contrariu) Lucru important, valoros, de seamă, mult. Eu mă tocmesc pe trei ani o dată... verb reflexiv:eau să cunosc ceva, cînd voi ieși de la dumneata. CREANGĂ, P. 151. Nu înțelegeam nimic, eu care mă țineam că știu ceva. NEGRUZZI, S.I 6. II. (Cu valoare de adjectiv nehot.) 1. (De obicei înaintea substantivului) Oarecare, oarecît; cîtva. Ziceți să aducă vin și ceva gustare. SADOVEANU, O. I 397. De-acum înainte mai aveți și ceva treabă de făcut. CREANGĂ, P. 262. Leul și ursul au pornit prin pădure, Căutîndu-și ceva leac pentru foame. ȚICHINDEAL, forme 25. • (În legătură cu substantive la plural) Lapte, brînză, unt și ouă de-am putea sclipui (=agonisi) să ducem la tirg, ca să facem ceva parale. CREANGĂ, P. 6. Leafă avea, pămînt așișderea, mai ceva vitișoare. CONTEMPORANUL, VI 97. Pleacă către pădure, în mînă cu o săcure, Ceva lemne să doboare. PANN, P. vezi I 89. • (Precedat de «și» arată depășirea unei cifre rotunde) De la Dîmbovicioara la Cîmpulung, să tot fie treizeci și ceva de kilometri CAMIL PETRESCU, U. N. 192. 2. (Familiar, uneori repetat, cu sensul indicat de intonație) Foarte bun, foarte frumos, • Expresia: Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun (sau mai prost, mai urît, mai rău etc.). Dă poruncă să-i culce în casa cea de aramă înfocată, ca să doarmă pentru veșnicie, după cum pățise și alți pețitori poate mai ceva decît aceștia. CREANGĂ, P. 259. III. (Cu valoare de adverb) Întrucîtva, puțin, cît mai (sau cît de) puțin. Începură, de la o verb reflexiv:eme, parcă a cunoaște ceva locul. SBIERA, P. 68. Aceasta era mai în vîrstă și ceva încrucișată. CREANGĂ, P. 7. Din sus, Măsele nu-s Și din jos, Dinții i-am scos; Numai ceva de-o mai trece, Sînt de patruzeci și zece [ani]. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 447. • (Repetat) Cît de cit, măcar, întrucîtva, (foarte) puțin. Nu știa sărmanul ce să facă și cum să-și îmbunătățească soartea măcar ceva-ceva. SBIERA, P. 225. Ceva-ceva șă-l fi contrariat, apoi striga. GHICA, S. 518. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ceva: cevá [Atestat: COD. VOR. 101/11 / V: cevași, cevașile, cevașilea / A: (reg) céva / Etimologie: ce +-va] 1 pnh Un lucru oarecare. 2 pnh (Îe) Câte ceva(și) Câteva lucruri. 3 pnh (Adesea în legătură cu o negație) Nimic. 4 pnh (Îe) Măcar ceva Absolut nimic. 5 anh Oarecare. 6 anh Câte un, (o) Si: verb reflexiv:eo. 7 pnh (Îe) Fără ceva Fără nici un. 8 pnh (Îe) Așa ceva Asemenea, lucru asemănător, un lucru ca acesta. 9 anh (Adesea cu rol preponderent stilistic) Oarecare, bunăoară sau ceva analog. 10 anh (Înv; îe) Alt ceva De altfel Si: oarecum. 11 pnh (Înv; îe) Câte ceva Oarecare. 12 pnh (Îe) Nimic ceva (și) (Absolut) nimic. 13 pnh (Cu funcție substantivală) Un lucru (cât) de mic, o cantitate sau o parte (cât de) neînsemnată, (cât) de puțin. 14 pnh (Pop; îe) Cu cevași N-a lipsit mult să (nu). 15 pnh (Pop; îe) Nu cevaNu numai puțintel. 16 pnh (Îae) Bine de tot. 17 pnh (Îae) Nu altceva. 18 anh (În legătură cu substantive la plural) Puțin. 19 pnh (Pop; îe) Cu nișchitu ceva de Cu ceva mai puțin decât. 20 sn (Îe) Cât(uși) de puțin. 21 pn (Pop; îe) Nu... ceva Deloc, câtuși de puțin. 22 pnh Lucru de seamă, valoros, important. 23 pnh (Mol; îe) Mai ceva Mai de seamă. 24 pnh (Îae) Mai frumos. 25 pnh (Îae) Mai bun. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVÁ pronume nehot., adjectiv nehot., adverb I. pronume nehot. 1. Un lucru oarecare; oarece. • Expresia: A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat, se spune despre cineva sau despre lucru, fapt etc. care iese din comun (în bine sau în rău), care provoacă uimire, spaimă etc. Așa ceva = un lucru ca acesta. E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calități. 2. Un lucru (cât de) mic, o cantitate, o parte (cât de) neînsemnată, (cât de) puțin. Să fac și eu ceva cât stau aici. 3. Lucru important, valoros, mult. II. Adj. nehot. 1. Oarecare, oarecât, câtva. 2. (familial) Foarte bun, foarte frumos. • Expresia: Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc. III. adverb Întrucâtva, puțin, cât mai (sau cât de) puțin. ♦ (Repetat) Cât de cât, măcar, (foarte) puțin. – Ce + va. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVÁ pronume nehot., adjectiv nehot., adverb I. pronume nehot. 1. Un lucru oarecare; oarece. • Expresia: A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat, se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (în bine sau în rău), care provoacă uimire, spaimă etc. Așa ceva = un lucru ca acesta. E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calități. 2. Un lucru (cât de) mic, o cantitate, o parte (cât de) neînsemnată, (cât de) puțin. Să fac și eu ceva cât stau aici. 3. Lucru important, valoros, mult. II. Adj. nehot. 1. Oarecare, oarecât, câtva. 2. (familial) Foarte bun, foarte frumos. • Expresia: Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc. III. adverb Întrucâtva, puțin, cât mai (sau cât de) puțin. ♦ (Repetat) Cât de cât, măcar, (foarte) puțin. – Ce + va. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVA pronume, adjectiv, adverb 1. pronume (învechit și regional) cevași, cevașilea, oarece, oareceva, (învechit) oareșice. (S-a dus să ia ceva.) 2. adjectiv cîtva, oarecare, oareșicare, (învechit și regional) cevași, cevașilea, oarecît, oarecîtva, oareșice. (Are ceva treabă.) 3. adverb întrucîtva, oarecum, oareșicum, (învechit și regional) cevași, cevașilea, (învechit) oarece. (Cunoștea ceva regulamentul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVÁ3 pronume nehot. Un obiect oarecare, neînsemnat, necunoscut, neidentificat. Am adus ceva. • Așa ceva a) un astfel de lucru; b) aproximativ așa. /ce + va Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVÁ2 adjectiv Care este în cantitate mică; puțin; câtva. Mai are ceva treabă. ceva bani. • Mai ceva mai bun; mai frumos. /ce + va Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVA, Giovanni (1648-1734), matematician italian. Lucrări de geometrie (autor al teoremei ce-i poartă numele). Forme diferite ale cuvantului ceva: giovanni Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ceva: ceva pr. un lucru oarecare: să-ți spun ceva. ║ adverb puțin: ceva mai jos. [literar ce verb reflexiv:ea]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CEVA: CEVÁ1 adverb Puțin. ceva mai mult. Măcar ceva. • ceva-ceva măcar puțin; măcar un pic. /ce + va Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ceva: cevá pr. invariabil, adjectiv pr. invariabil, adverb Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ceva: cevá pr. invariabil, adjectiv invariabil, adverb Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ALT CEVA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ceva Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ceva dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 101/11 / V: cevași, cevașile, cevașilea / A: reg céva / Etimologie: ce +-va] 1 pnh Un lucru oarecare. 2 pnh Îe Câte cevași Câteva lucruri. 4 pnh Îe Măcar ceva Absolut nimic. 7 pnh Îe Fără ceva Fără nici un. 8 pnh Îe Așa ceva Asemenea, lucru asemănător, un lucru ca acesta. 10 anh Înv; îe Alt ceva De altfel Si: oarecum. 11 pnh Înv; îe Câte ceva Oarecare. 12 pnh Îe Nimic ceva și Absolut nimic. 14 pnh Pop; îe Cu cevași N-a lipsit mult să nu. 15 pnh Pop; îe Nu cevaNu numai puțintel. 19 pnh Pop; îe Cu nișchitu ceva de Cu ceva mai puțin decât. Ceva Deloc, câtuși de puțin. 23 pnh Mol; îe Mai ceva Mai de seamă. S-a dus să ia ceva. Are ceva treabă. Cunoștea ceva regulamentul. S-a dus să ia ceva. Are ceva treabă. Am adus ceva. • Așa ceva a un astfel de lucru; b aproximativ așa. Mai are ceva treabă. Ceva bani. • Mai ceva mai bun; mai frumos. Ceva mai mult. Măcar ceva. • ceva-ceva măcar puțin; măcar un pic. |
GRAMATICA cuvântului ceva? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ceva. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ceva poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE ceva? Vezi cuvântul ceva desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ceva?[ ce-va ] Se pare că cuvântul ceva are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ceva Inţelegi mai uşor cuvântul ceva dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe ceva de speriat = a avea sau a căpăta o înfățișare atît de neobișnuită de obicei în rău, încît provoacă spaimă Așa ceva = un astfel de lucru, un lucru ca acesta E ceva de el sau de capul Iul = are unele calități Familiar, uneori repetat, cu sensul indicat de intonație Foarte bun, foarte frumos, Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai prost, mai urît, mai rău etc Așa ceva = un lucru ca acesta E ceva de el sau de capul lui = are unele calități Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc Așa ceva = un lucru ca acesta E ceva de el sau de capul lui = are unele calități Mai ceva = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ceva |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Regional a număra pavelele?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
