|
Alergare [ a-ler-ga-re ] VEZI SINONIME PENTRU alergare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului alergare în mai multe dicționareDefinițiile pentru alergare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ALERGARE: ALERGÁRE, alergări, substantiv feminin Acțiunea de a alerga. 1. Fugă, goană. Atunci te obosește Eterna alergare. EMINESCU, O. I 64. • figurat Departe-n șesuri Ziua alungată Lingă reci fruntarii alergarea-și curmă. TOPÎRCEANU, S. A. 28. ♦ Probă atletică de fugă pe anumite distanțe. 2. (Determinat prin «de cai» sau, mai obișnuit, la plural ) Cursă de întrecere organizată după norme precise, dinainte stabilite, între cai de rasă, special pregătiți și: antrenați. Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ALERGARE: ALERGARE s. 1. cursă, (regional) încurare, (învechit) curs. (alergare de cai.) 2. alergătură, fugă, goană, (Bucovina) scopcă, (învechit) repeziș, repezitură. (S-o ții tot într-o alergare.) 3. alergătură, fugă, goană, umblătură, umblet, (regional) ștrapaț, (Banat) prepurtare, (prin Transilvania) ștrapă. (Toată alergare lui s-a dovedit cu folos.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru alergare: alergáre substantiv feminin [Atestat: ZILOT, cronologie, ap. HEM. 834 / Plural: alergaregări / Etimologie: alerga] 1 Fugă. 2 Urmărire. 3 Alungare. 4 Peregrinare. 5 Alergătură (6). 6 (Înv; fig) Osteneală. 7 (Jur; înv) Apelare. 8 (Mpl) Probă atletică de fugă pe anumite distanțe. 9 Cursă de cai. 10 (Îs) Loc de alergare Hipodrom. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ALERGARE: ALERGÁRE, alergări, substantiv feminin Acțiunea de a alerga. ♦ Probă atletică de fugă pe anumite distanțe. ♦ Cursă de întrecere organizată după norme precise, între cai de rasă. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ALERGARE: ALERGÁRE, alergări, substantiv feminin Acțiunea de a alerga; alergătură. ♦ (Mai ales la plural ) Probă atletică de fugă pe anumite distanțe. ♦ Cursă de cai. – vezi alerga. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ALERGARE: ALERGÁRE, alergări, substantiv feminin Acțiunea de a alerga; alergătură. ♦ (Mai ales la plural ) Probă atletică de fugă pe anumite distanțe. ♦ Cursă de cai. – vezi alerga. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ALERGARE: ALERGÁRE alergareări forme 1) vezi A ALERGA. 2) Probă atletică constând din fuga pe anumite distanțe. alergareări de viteză. alergareări cu obstacole. 3) Curse de cai. /v. a alerga Forme diferite ale cuvantului alergare: alergareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru alergare: alergáre forme Acțiunea de a alerga. figurat Osteneală: a obținut postu fără alergare. plural Curse, întrecerĭ cu caiĭ: a te duce la alergărĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru alergare: alergare forme 1. fapta de a alerga; 2. punere la întrecere a mai multor cai; 3. figurat osteneală: a dobândi postul fără alergare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru alergare: alergáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat alergării; plural alergări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru alergare: alergáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat alergắrii; plural alergắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ALERGARE' alercináalérgALERGÁalergáciALERGÁREalergăréțalergăríștealergátALERGĂTOÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL alergare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului alergare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Alergare de cai. S-o ții tot într-o alergare. Toată alergare lui s-a dovedit cu folos. 834 / Plural: alergaregări / Etimologie: alerga] 1 Fugă. 10 Îs Loc de alergare Hipodrom. ALERGÁRE alergareări forme 1 vezi A ALERGA. Alergareări de viteză. Alergareări cu obstacole. Alergare de cai. |
GRAMATICA cuvântului alergare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului alergare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul alergare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE alergare? Vezi cuvântul alergare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul alergare?[ a-ler-ga-re ] Se pare că cuvântul alergare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL alergare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și iuți pasul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|