|
Alcătuială [ al-că-tu-ia-lă ] VEZI SINONIME PENTRU alcătuială PE ESINONIME.COM definiția cuvântului alcatuiala în mai multe dicționareDefinițiile pentru alcatuiala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ALCĂTUIALĂ: ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, substantiv feminin Înjghebare, întocmire, alcătuire. ♦ (Concretizat) Clădire rudimentară. În vîrful satului, adecă la cel mai înălțat loc, este o alcătuială pe care sărăcenenii o numesc «biserică». SLAVICI, O. I 56. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru alcătuială: alcătuiálă substantiv feminin [Atestat: SLAVICI, N. I 9 / P: alcatuialatu-ia- / Plural: alcatuialaieli / Etimologie: alcătui1 + -eală] 1-8 Alcătuire1 (1-4, 9, 11, 12, 17). 9 (Ccr) Ceea ce este format, constituit. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ALCĂTUIALĂ: ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, substantiv feminin Alcătuire; (concret) ceea ce este alcătuit, înjghebat. [ pronunție: -tu-ia-] – Alcătui1 + sufix -eală. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ALCĂTUIALĂ: ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, substantiv feminin Alcătuire; (concret) ceea ce este alcătuit, înjghebat. [ pronunție: -tu-ia-] – Alcătui1 + sufix -eală. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ALCĂTUIALĂ: ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, substantiv feminin Înjghebare, alcătuire; (concret) clădire rudimentară. – Din alcătui1 + sufix -eală. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru alcătuială: alcătuiálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat alcătuiélii; plural alcătuiéli Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru alcătuială: alcătuiálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat alcătuiélii; plural alcătuiéli Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ALCATUIALA' alcarrázaAlcathousAlcatouALCĂTUÍalcătuiálăalcătuínțăALCĂTUÍREalcătuítALCĂTUITÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL alcătuială Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului alcătuială dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I 9 / P: alcătuialătu-ia- / Plural: alcătuialăieli / Etimologie: alcătui1 + -eală] 1-8 Alcătuire1 1-4, 9, 11, 12, 17. |
GRAMATICA cuvântului alcătuială? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului alcătuială. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul alcătuială poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE alcătuială? Vezi cuvântul alcătuială desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul alcătuială?[ al-că-tu-ia-lă ] Se pare că cuvântul alcătuială are cinci silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pădure oprită?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|