 | as |
|
| Afin [ a-fin ] VEZI SINONIME PENTRU afin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului afin în mai multe dicționareDefinițiile pentru afin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru afin: áfin m. (despre afină). Un copăcel cu frunze verzĭ dințate, cu florĭ roșiatice, cu fructe negre albăstriĭ dulcĭ și cam acrișoare (vaccinium myrtillus). În Siberia se face din fructele luĭ un rachiu concentrat. În medicina ele se recomandă contra diareiĭ, disenteriiĭ, scorbutuluĭ și vărsăriĭ de sînge. Din ele se fac și conserve și siropurĭ, ĭar cu sucu lor, roș închis, se colorează vinurile și stofele. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru afin: áfin1 substantiv masculin [Atestat: ODOBESCU, S. III, 179 / Plural: afini / Etimologie: nct] Plantă cu aspect de arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe în formă de bobită neagră-albăstruie, comestibile (cu gust acrișor), răspândită în regiunile de munte (Vaccinam Myrtillus). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN1, afini, substantiv masculin Arbust cu flori albe-verzui sau roșiatice, care crește prin pădurile muntoase (Vaccinium myrtillus). Printre brazi, printre molifzi, printre afini și ienuperi, sui... pînă în vîrful muntelui. ODOBESCU, S. III 179. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AFIN: ÁFIN1, afini, substantiv masculin Arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe comestibile, răspândit în regiunile de munte (Vaccinium myrtillus). – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AFIN: AFIN1, afini, substantiv masculin Arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe comestibile, răspândit în regiunile de munte (Vaccinium myrtillus). – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN2, -Ă, afini, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Persoană aflată în raport juridic de afinitate (4). 2. Adj. Asemănător, înrudit în spirit. – din latina affinis. Forme diferite ale cuvantului afin: afin-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AFIN: ÁFIN afini m. Arbust din regiunile de munte cu frunze ovale-alungite, flori roz-deschise și cu fructe comestibile de culoare neagră-albăstruie. /Orig. nec. Forme diferite ale cuvantului afin: afini Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru afin: afin m. tufă ale cării broboane, numite afine, sânt negre, acrișoare și foarte gustoase. (Vaccinium myrtillus). [Origină necunoscută]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru afin: afin2, afină [Atestat: DA / Plural: afini, afine / Etimologie: lat affinis] (Jur) 1-2 smf, a (Persoană) care este rudă prin alianță. Forme diferite ale cuvantului afin: afină Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AFIN: ÁFIN1, afini, substantiv masculin Arbust cu flori albe-verzui sau roșietice, cu fructe comestibile. (Vaccinium myrtillus). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru afin: *afín, -ă adjectiv (latina affínis, învecinat, despre finis, hotar. vezi fine). Rudă pin alianță. Forme diferite ale cuvantului afin: afin-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN2, -Ă, afini, -e, substantiv masculin și forme (juridic) Rudă prin alianță. – Din latina affinis. Forme diferite ale cuvantului afin: afin-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN, -Ă adjectiv Înrudit. // substantiv masculin și forme Rudă prin alianță. [< latina affinis]. Forme diferite ale cuvantului afin: afin-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN, -Ă I. adjectiv înrudit. II. substantiv masculin forme rudă prin alianță. (< latina affinis) Forme diferite ale cuvantului afin: afin-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN2, afini, substantiv masculin (juridic) Rudă prin alianță. – latina literar affinis. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN afini m. juridic Rudă prin alianță. /<lat. affinis Forme diferite ale cuvantului afin: afini Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AFIN: AFÍN2, afini, substantiv masculin (juridic) Rudă prin alianță. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru afin: áfin (arbust) substantiv masculin, plural áfini Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru afin: afín (rudă) substantiv masculin, plural afíni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru afin: áfin1 (arbust) substantiv masculin, plural áfini Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru afin: afín2 (rudă) substantiv masculin, plural afíni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'AFIN' afiliézafilíuAFILOPÓDAfimiaáfinafináafinágiuAFINÁJafinánt |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL afin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului afin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii III, 179 / Plural: afini / Etimologie: nct] Plantă cu aspect de arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe în formă de bobită neagră-albăstruie, comestibile cu gust acrișor, răspândită în regiunile de munte Vaccinam Myrtillus. ÁFIN afini m. Afin2, afină [Atestat: DA / Plural: afini, afine / Etimologie: lat affinis] Jur 1-2 smf, a Persoană care este rudă prin alianță. AFÍN afini m. |
GRAMATICA cuvântului afin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului afin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul afin poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE afin? Vezi cuvântul afin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul afin?[ a-fin ] Se pare că cuvântul afin are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a-i crăpa cuiva pipota de nerăbdare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul afin are forma: áfini
