|
Aducere [ a-du-ce-re ] VEZI SINONIME PENTRU aducere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului aducere aminte în mai multe dicționareDefinițiile pentru aducere aminte din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ADUCERE: ADUCÉRE, aduceri, substantiv feminin Acțiunea de a aduce. 1. Transportare de la oarecare distanță pînă undeva, sau pînă la cineva. Aducerea lemnelor din pădure. • Mandat de aducere = ordin scris al unui judecător de instrucție, prin care acesta cere să i se înfățișeze o persoană necesară justiției. 2. (Împreună cu un substantiv abstract introdus prin prepoziție «la» exprimă acțiunea corespunzătoare sensului; acestuia) vezi aduce (4). Aducerea la îndeplinire a sarcinilor. 3. (În expresie) Aducere-aminte = amintire, vezi aminte. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru aducere: adúcere, aduceri substantiv feminin 1. Acțiunea de a aduce. ♦ Aducere-aminte = amintire. 2. Parte din anafora sau canonul euharistic, intercalată între anamneză (amintirea actelor răscumpărătoare) și epicleză (invocarea Sfântului Duh), în care se face prezentarea ca jertfă duhovnicească, adică oferirea spre consacrare și sfințire, a darurilor de pâine și de vin aduse de credincioși pentru euharistie. – Din aduce. Definiție sursă: Dicționar religios |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aducere aminte: adúcere amínte (tempo lent) / (tempo rapid) adúcere-amínte locuțiune substantiv feminin, genitiv dativ articulat adúcerii amínte / adúcerii-amínte; plural adúceri amínte / adúceri-amínte, articulat adúcerile amínte / adúcerile-amínte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aducere aminte: aducere aminte forme 1. impresiunea ce rămâne în memorie: timpuri de aducere aminte glorioasă BĂLC.; 2. amintire lămurită (despre ceva foarte proaspăt): aducerile aminte pe suflet cad in picuri. EM. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ADUCERE: ADÚCERE aducerei forme 1) vezi A ADUCE. 2): aducere aminte reproducere în minte a ceea ce s-a păstrat în memorie. /v. a aduce Forme diferite ale cuvantului aducere: aducerei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru aducere: adúcere forme Acțiunea de a aduce. Vechĭ. Prinos, jertfă Aducere aminte, amintire, revenire în memorie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ADUCERE: ADÚCERE, aduceri, substantiv feminin Acțiunea de a aduce. • Aducere-aminte = amintire. – vezi aduce. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ADUCERE: ADÚCERE, aduceri, substantiv feminin Acțiunea de a aduce. • Aducere-aminte = amintire. – vezi aduce. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ADUCERE: ADÚCERE, aduceri, substantiv feminin Acțiunea de a aduce. • Expresia: Aducere-aminte = amintire. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aducere: aducere forme fapta de a aduce; aducere la împlinire, executare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aducere: adúcere substantiv feminin, genitiv dativ articulat adúcerii; plural adúceri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aducere: adúcere substantiv feminin, genitiv dativ articulat adúcerii; plural adúceri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ADUCERE AMINTE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL aducere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aducere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ADÚCERE aducerei forme 1 vezi A ADUCE. 2: aducere aminte reproducere în minte a ceea ce s-a păstrat în memorie. |
GRAMATICA cuvântului aducere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aducere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul aducere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE aducere? Vezi cuvântul aducere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aducere?[ a-du-ce-re ] Se pare că cuvântul aducere are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL aducere Inţelegi mai uşor cuvântul aducere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Mandat de aducere = ordin scris al unui judecător de instrucție, prin care acesta cere să i se înfățișeze o persoană necesară justiției În expresie Aducere-aminte = amintire, vezi aminte ♦ Aducere-aminte = amintire Aducere-aminte = amintire Aducere-aminte = amintire Aducere-aminte = amintire |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ceas electronic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|