|
Admoniţiune [ ad-mo-ni-ţi-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU admoniţiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului admonitiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru admonitiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ADMONIȚIUNE: ADMONIȚIÚNE, admonițiuni, substantiv feminin 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [ pronunție: -ți-u-] – Din limba franceza admonition, latina admonitio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ADMONIȚIUNE: ADMONIȚIÚNE, admonițiuni, substantiv feminin 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [ pronunție: -ți-u-] – Din limba franceza admonition, latina admonitio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru admonițiune: admonițiúne substantiv feminin [Atestat: DN3 / P: admonitiuneti-u- / Plural: admonitiuneni / Etimologie: franceza admonition, lat admonitio] 1 (Jur) Cercetare făcută de un judecător. 2 Admonestare (4). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ADMONIȚIUNE: ADMONIȚIÚNE substantiv feminin 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [conform latina admonitio, limba franceza admonition]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ADMONIȚIUNE: ADMONIȚIÚNE substantiv feminin 1. cercetare făcută de judecător. 2. admonestare. (< limba franceza admonition, latina admonitio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru admonițiune: *admonițiúne forme (latina admonitio, -ónis, despre móneo, sfătuiesc). Mustrare. – Și -íție. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru admonițiune: admonițiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), genitiv dativ articulat admonițiúnii; plural admonițiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru admonițiune: admonițiúne (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat admonițiúnii; plural admonițiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru admonițiune: admonițiune forme admonestare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ADMONITIUNE' ADMONESTÁȚIEadmonestézadmoniaadmoniéreadmonițiúneadmonitívADNadnátadnáție |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL admonițiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului admonițiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Admonițiúne substantiv feminin [Atestat: DN3 / P: admonițiuneti-u- / Plural: admonițiuneni / Etimologie: franceza admonition, lat admonitio] 1 Jur Cercetare făcută de un judecător. |
GRAMATICA cuvântului admonițiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului admonițiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul admonițiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE admoniţiune? Vezi cuvântul admoniţiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul admoniţiune?[ ad-mo-ni-ţi-u-ne ] Se pare că cuvântul admoniţiune are şase silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma alveolă eoliană?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|