 | as |
|
| Admonestare [ ad-mo-nes-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU admonestare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului admonestare în mai multe dicționareDefinițiile pentru admonestare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADMONESTARE: ADMONESTARE substantiv ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, (popular și fam.) beșteleală, muștruluială, ocară, (învechit și regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) șmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învățătură, preobrăzitură, probozire, răpște, remonstrare, zabrac, (familial figurat) săpuneală, scuturătură. (admonestare pe care a primit-o l-a cumințit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru admonestare: admonestáre substantiv feminin [At. KLOPȘTOCK, forme 291/ Plural: admonestaretări / Etimologie: admonesta] 1 Mustrare. 2 Dojenire, mai ales, a unui subaltern în calitate oficială. 3 (Ccr) Pedeapsă. 4 (Ccr) Hârtie oficială care conține o mustrare adresată cuiva (pentru unele abateri) Si: admonițiune (2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ADMONESTARE: ADMONESTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; mustrare, dojană etc.; admonestație, admonițiune (2); (concretizat) Hârtie oficială care conține o mustrare adresată cuiva (pentru unele abateri etc.). [< admonesta]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ADMONESTARE: ADMONESTÁRE, admonestări, substantiv feminin Acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; (concret) act, adresă oficială care conține o mustrare etc. adresată cuiva; admonestație, admonițiune (2). – vezi admonesta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ADMONESTARE: ADMONESTÁRE, admonestări, substantiv feminin Acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; (concret) act, adresă oficială care conține o mustrare adresată cuiva; admonestație, admonițiune (2). – vezi admonesta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ADMONESTARE: ADMONESTÁRE, admonestări, substantiv feminin Blam, mustrare severă scrisă sau verbală (de obicei din partea unui șef ierarhic); sancțiune statutară aplicată în scris membrilor de partid. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ADMONESTARE: ADMONESTÁRE, admonestări, substantiv feminin Acțiunea de a admonesta; mustrare, dojenire, dojană; (concret) act, adresă oficială care conține o mustrare etc. adresată cuiva. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ADMONESTARE: ADMONESTÁRE substantiv feminin acțiunea de a admonesta; admo-nestație, admonițiune (2). • hârtie oficială care conține o mustrare. (< admonesta) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru admonestare: admonestáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat admonestării; plural admonestări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru admonestare: admonestáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat admonestắrii; plural admonestắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru admonestare: admonestare forme avertisment sever dat unui delincvent. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru admonestare: *admonestáre forme Mustrare, dojană. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Admonestare: Admonestare ≠ lăudare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'ADMONESTARE' ADMITANȚMÉTRUADMÍTEADMÍTEREADMONESTÁAdmonestareadmonestátADMONESTÁȚIEadmonestézadmonia |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Admonestare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului admonestare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Admonestare pe care a primit-o l-a cumințit. KLOPȘTOCK, forme 291/ Plural: admonestaretări / Etimologie: admonesta] 1 Mustrare. |
GRAMATICA cuvântului Admonestare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului admonestare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Admonestare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE admonestare? Vezi cuvântul admonestare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul admonestare?[ ad-mo-nes-ta-re ] Se pare că cuvântul admonestare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Admonestare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Carton gudronat sau asfaltat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul admonestare are forma: admonestări
