 | as |
|
| Accident [ ac-ci-dent ] VEZI SINONIME PENTRU accident PE ESINONIME.COM definiția cuvântului accident fonetic în mai multe dicționareDefinițiile pentru accident fonetic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDÉNT, (1, 2, 3, 4, 6) accidente, substantiv neutru, (5) accidenți, substantiv masculin 1. substantiv neutru Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. 2. substantiv neutru (filozofie) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru. 3. substantiv neutru (geografie) Neregularitate a solului. 4. substantiv neutru (lingvistică; în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege. 5. S. m. (muzică) Alterație. ♦ Semn care indică această modificare a intonației unei note. 6. substantiv neutru (medicină) Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli. – Din limba franceza accident, latina accidens, -ntis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDÉNT (1-4, 6) accidente, substantiv neutru (5) accidenți, substantiv masculin 1. Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. 2. (filozofie) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru. 3. (geografie) Neregularitate a solului. 4. (lingvistică; în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege. 5. (muzică) Alterație. ♦ Semn care indică această modificare a intonației unei note. 6. (medicină) Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli. – Din limba franceza accident, latina accidens, -ntis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDÉNT, (1, 2) accidente, substantiv neutru, (3) accidenți, substantiv masculin 1. Întîmplare care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. Un accident la motor. • Întîmplare care aduce o rănire, o mutilare sau moartea. Și-a pierdut mÎna într-un accident de automobil. • Accident de muncă = rănire sau moarte în timpul și din cauza muncii. 2. Neregularitate a solului, ridicătură sau adîncitură pe suprafața pămîntului. Accidente de teren. 3. (muzică) Semn care, pus înaintea unei note, indică alterarea înălțimii unui sunet cu un semiton sau două. Accidenții sînt: diezul, bemolul și becarul. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDÉNT substantiv neutru 1. Întâmplare neprevăzută, venită pe neașteptate, care curmă o situație normală. ♦ Întâmplare care aduce o nenorocire. 2. Ridicătură sau adâncitură care schimbă perspectiva unui teren. 3. Însușire a unui lucru, a unui fenomen nelegată de esența, de ființa lui. // substantiv masculin Semn (diez, bemol etc.) care alterează intonația unei note. vezi alterație. ♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza etc.). [pronume ac-ci-, plural -nte, (substantiv masculin) -nți. / < limba franceza accident, conform italiana accidente, latina accidens]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru accident: accident, (limba engleză = concretion) 1. (petrogr. sedim.), agregat monomineral, cu structură amorfă, microcristalină sau, rar, larg cristalină, foarte variat ca morfologie și bine delimitat de materialul rocii care-l înglobează; a. apare ca produs diagenetic în calcare (→ silex, chaille), în argile, loess (păpuși de loess) etc.; 2. (tect.), a. tectonic, deformare de amploare locală a stratelor care constituie subsolul unei regional Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ACCIDENT FONETIC: ACCIDENT FONETIC substantiv neutru + adjectiv (< limba franceza accident phonétique, conform latina accidens, italiana accidente): schimbare fonetică combinatorie (pozitionaîă) fără caracter de lege, neregulată, întâmplătoare. Sunt considerate a.f. toate modificările fonetice condiționate: asimilarea, disimilarea (disimilația), haplologia, metateza, epenteza, anaptixa, proteza și sincopa ( vezi pe fiecare în parte precum și modificare fonetică). Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDÉNT, (1, 2) accidente, substantiv neutru, (3) accidenți, substantiv masculin 1. Întâmplare neplăcută care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. ♦ Întâmplare nenorocită care aduce rănirea, mutilarea sau moartea cuiva. 2. Neregularitate a solului. 3. (muzică) Semn care, pus înaintea unei note, alterează înălțimea unui sunet cu un semiton sau două. – în franceză accident (neologism din limba latină accidens, -ntis). Forme diferite ale cuvantului accident: accident1 Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru accident: accident [Atestat: DA / Plural: accidente, accidenti / Etimologie: franceza accident, lat accidens, -ntis] 1 sn Întâmplare neprevăzută care poate provoca o avarie, rănirea sau moartea cuiva. 2 sn (Gig) Neregularitate a terenului. 3 sn (Fon; îs) accident fonetic Modificare întâmplătoare, fără caracter de lege a unui sunet. 4 substantiv masculin (Muz) Modificare a intonației unei note Si: alterație. 5 sn Semn grafic care indică un accident (4). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru accident: accidént (-te), substantiv neutru Eveniment imprevizibil care întrerupe mersul normal al lucrurilor. < în franceză accident. – derivat (din limba franceza ) accidental, adjectiv; accidentat, adjectiv; accidență, substantiv feminin (lucrare tipografică ce folosește în mod variat literele, cu caracter comercial)., din germana Akzidenz; accidențar, substantiv masculin (zețar care se ocupă cu accidențe). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDÉNT I. substantiv neutru 1. eveniment întâmplător și neprevăzut, cu consecințe dăunătoare. 2. ridicătură, adâncitură a unui teren. 3. însușire a unui lucru, fenomen nelegată de esența lui. 4. accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza). II. substantiv masculin alterație. (< limba franceza accident, latina accidens) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru accident: *accidént n., plural e (în franceză accident despre latina áccidens, -éntis. care se întâmplă. vezi incident). Întîmplare neprevăzută. Nenorocire. Accident de teren, rîdĭcătură saŭ adîncătură. pictură Accidente de lumină, combinațiune a luminii și a umbrelor pe tabloŭ. muzică (și masc.). Semn care modifică nota (diez, bemol, becar). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDÉNT accidente n. 1) Întâmplare neprevăzută, care duce la o nenorocire; avarie. accident de circulație. 2) Defect în funcționarea unei mașini, a unei instalații etc. 3) Neregularitate a unui teren. /<fr. accident, latina accidens, accidentntis Forme diferite ale cuvantului accident: accidente Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ACCIDENT: ACCIDENT s. 1. (georgrafic) neregularitate. (Dealul este un accident de teren.) 2. (muzică) alterație. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru accident: accidént (întâmplare) substantiv neutru, plural accidénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru accident: accidént1 (semn muzical) substantiv masculin, plural accidénți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru accident: accidént2 (întâmplare) substantiv neutru, plural accidénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru accident: accidént (muzică) substantiv masculin, plural accidénți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ACCIDENT FONETIC' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL accident Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului accident dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Accident [Atestat: DA / Plural: accidente, accidenti / Etimologie: franceza accident, lat accidens, -ntis] 1 sn Întâmplare neprevăzută care poate provoca o avarie, rănirea sau moartea cuiva. 3 sn Fon; îs accident fonetic Modificare întâmplătoare, fără caracter de lege a unui sunet. ACCIDÉNT accidente n. Accident de circulație. Accident, latina accidens, accidentntis. Accident de teren. Dealul este un accident de teren. |
GRAMATICA cuvântului accident? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului accident. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul accident poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE accident? Vezi cuvântul accident desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul accident?[ ac-ci-dent ] Se pare că cuvântul accident are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL accident Inţelegi mai uşor cuvântul accident dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeSubstantiv neutru lingvistică; în sintagma Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege Lingvistică; în sintagma Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege Accident de muncă = rănire sau moarte în timpul și din cauza muncii ♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare asimilația, epenteza, metateza etc Accident, limba engleză = concretion 1 Accident fonetic fonetic = modificare fonetică întâmplătoare asimilația, epenteza, metateza |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL accident |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Disputa sau cearta universaliilor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul accident are forma: accidénte
