 | as |
|
| Acar [ a-car ] VEZI SINONIME PENTRU acar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului acar în mai multe dicționareDefinițiile pentru acar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali dă următoarea definitie pentru ACAR: ACAR conjuncție (Banat, Criș., Transilvania SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest tu kraj fericat. PSALTIRE secolul XVII, apud TEW; conform VCC, 114. Etimologie: limba maghiară akár. Vezi și acarcare, acarce. conform batîr. Definiție sursă: Dicționarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ACAR: ACAR, acari, substantiv masculin Muncitor care manevrează acele la calea ferată; macagiu. Acarul, care cu o zi înainte, dimineața, împărțea manifeste, zise: Eu las acul închis! DUMITRIU, N. 97. Locomotiva fluiera prelung, acarii își legănau lanternele în noapte. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 48. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru acar-: 3)*acár- conjuncție cu înț. indefinit, numaĭ în compozițiune (ung. akar, id, despre akarni, a verb reflexiv:ea. Cp. cu orĭ). Transilvania Acar-ce, -cine, -care, -unde ș. a., orĭ-ce, -cine, -care, -unde ș. a. vezi măcar. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru acar: acar m. 1. fabricant de ace; 2. la drumul de fier (sau macagiu), cel ce face să treacă un tren depe o linie pe alta; 3. trecut unealtă de susținut conciul țărancelor. [latina AC(U)ARIUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru acar: acár2 sn [Atestat: MARIAN, N. U. 379 / Plural: acare / Etimologie: nct] Instrument de alamă sau de fier cu capetele curbate, folosit de femeile de la țară pentru a construi în jurul lui conciul. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru acar: acár3 substantiv masculin [Atestat: DA / Plural: acari / Etimologie: ac + -ar] Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acționare a acelor de macaz și asigură întreținerea acestora Si: macagiu. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru acar: acar1 sn [Atestat: HEM 20 / Plural: acare / Etimologie: ac + -ar cf franceza aiguillier] Cutie în care se păstrează acele și celelalte instrumente de cusut Si: (Mol) acăriță1, acarniță. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ACAR: ACÁR, acari, substantiv masculin Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acționare a acelor de macaz și asigură întreținerea acestora; macagiu. – Ac + sufix -ar. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ACAR: ACÁR, acari, substantiv masculin Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acționare a acelor de macaz și asigură întreținerea acestora; macagiu. – Ac + sufix -ar. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru acar4: ácar4 av [Atestat: N. TEST. (1648), 219 / V: acăr / Etimologie: mg akàr[ (îrg; urmat de un pronume relativ, un adverb relativ sau o conjuncție) Măcar (4). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru acar: 1)*acár m. (după limba franceza aiguilleur, despre aiguille, ac, macaz). Macagiŭ, acela care îndreaptă trenurile pe linia cuvenită la o ramificațiune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ACAR: ACÁR1 acare n. Cutiuță de păstrat ace, ață și alte obiecte necesare la cusut; acarniță. /ac + sufix acarar Forme diferite ale cuvantului acar: acare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru acar: 2)*acár n., plural e (despre ac). Cutioară de ținut ace. – Și acáriță și acárniță, plural e. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ACAR: ACÁR, acari, substantiv masculin Muncitor care manevrează acele la calea ferată. – Din ac + sufix -ar. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ACAR: ACÁR2 acari m. Muncitor la calea ferată care manipulează acele; macagiu. /ac + sufix acarar Forme diferite ale cuvantului acar: acari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru acar: acár2 (obiect) (popular) substantiv neutru, plural acáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ACAR: ACAR substantiv macagiu. (acar la căile ferate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru acar: acár (persoană) substantiv masculin, plural acári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru acar: acár1 (persoană) substantiv masculin, plural acári Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru acar: acár (obiect) substantiv neutru, plural acáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru acăr: acăr av vezi acar Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ACAR' acaparátACAPARATÓRACAPNÍEACAPULCOACÁRACARCAREACARCEACARDIÁCACARDÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL acăr Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului acăr dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 379 / Plural: acăre / Etimologie: nct] Instrument de alamă sau de fier cu capetele curbate, folosit de femeile de la țară pentru a construi în jurul lui conciul. Acár3 substantiv masculin [Atestat: DA / Plural: acări / Etimologie: ac + -ar] Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acționare a acelor de macaz și asigură întreținerea acestora Si: macagiu. Acar1 sn [Atestat: HEM 20 / Plural: acăre / Etimologie: ac + -ar cf franceza aiguillier] Cutie în care se păstrează acele și celelalte instrumente de cusut Si: Mol acăriță1, acarniță. ACÁR1 acăre n. /ac + sufix acărar. ACÁR2 acări m. /ac + sufix acărar. Acăr la căile ferate. Acăr la căile ferate. |
GRAMATICA cuvântului acăr? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului acăr. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul acăr poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE acar? Vezi cuvântul acar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul acar?[ a-car ] Se pare că cuvântul acar are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL acăr |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv fără vindecare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul acar are forma: acáre
