 | as |
|
| Ac [ ac ] VEZI SINONIME PENTRU ac PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ac în mai multe dicționareDefinițiile pentru ac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AC: AC, ace, substantiv neutru 1. Mic instrument de oțel, subțire și lustruit, ascuțit la un capăt și prevăzut la celălalt cu o gaură (numită «ureche») prin care se trece ața; servește la cusut. Colo, lîngă lampă, într-un mic ietac, Vezi o fată care pune ață-n acuzativ EMINESCU, O. IV 364. Eu te-oi blăstema: Cîndu-i trage cu acul, Să se rumpă bumbacul! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 347. • Expresia: A coase în urma acului (sau peste ac) = a coase înfigînd acul de fiecare dată cu puțin în urma împunsăturii precedente, pentru a obține o cusătură trainică. A avea (sau a găsi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrîna sau de a pedepsi pe cineva. A călca (sau a umbla) ca pe ace = a umbla încet și cu mare grijă, șovăind. Stă ca pe ace sau parcă stă pe ace = e foarte nerăbdător; nu se simte la locul lui. A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate. Nici cît un vîrf de ac = foarte puțin. A căuta acul în carul cu fîn = a căuta ceva imposibil de găsit/ a se apuca de o muncă zadarnică. ♦ Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care cad uneori iarna, amestecate cu ploaie sau cu ninsoare. Ploua într-una, ploaie măruntă de toamnă, și bătea un vînt iute și rece care aducea cîteodată nouri albi, din care săgetau ace de gheață. SADOVEANU, O. VI 73. • Compus: ac-de-mare = pește marin cu formă alungită ca aceea a unui ac, comun în Marea Neagră. 2. (Nume dat unor obiecte asemănătoare cu acul, avînd diferite întrebuințări practice; în expresie) Ac cu gămălie = ac terminat la un capăt cu o mică măciulie, întrebuințat spre a fixa una de alta două bucăți de stofă, de pînză etc. sau spre a prinde, a agăța ceva; bold. Ac de siguranță = ac îndoit, avînd la unul din capete un dispozitiv în care se fixează celălalt capăt, ca să prindă mai bine obiectele pe care le împreună. Ac de pălărie = ac lung, întrebuințat de femei pentru a fixa pălăria de păr. Ac de cravată = ac cu o măciulie de obicei colorată, servind ca să țină nodul cravatei. Ace de împletit = ace lungi și groase, cu ajutorul cărora se împletește; andrele. Ac de păr (sau de cap) = obiect de sîrmă, îndoit la mijloc, cu capetele apropiate și rotunjite (ca să nu înțepe), întrebuințat de femei pentru fixarea părului; spelcă. Ac de patefon (sau de gramofon) = mică piesă în formă de ac, care se fixează la diafragma patefonului (sau a gramofonului) spre a-i transmite vibrațiile produse prin alunecarea lui în șănțulețele plăcii. 3. Indicator la unele aparate de precizie. Acul busolei. Acul barometrului. Acele ceasornicului. 4. Piesă metalică de forma unei limbi, mobilă în jurul unui capăt al ei, care servește la dirijarea roților unui tren sau ale unui tramvai de pe o linie pe alta, prin alipirea vîrfului ei la contrașina respectivă. vezi macaz. 5. Organ de apărare și de atac al unor animale, în formă de ghimpe sau de vîrf ascuțit. Acul albinei. Acul scorpionului. ♦ (Mai ales la plural ) Produse ale pieii, în formă de ghimpi, caracteristice unor animale (ca ariciul, porcul ghimpos etc.). 6. (Mai ales la plural ) Frunzele coniferelor, de formă cilindrică, rigidă, ascuțită. Mi-amintesc, parc-ar fi azi. Ochii lui-ace de brazi. CASSIAN, H. 26. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ac: ac sn [Atestat: CORESI, ap. HEM 112 / Plural: ace / Etimologie: lat acus] 1 Ustensilă de oțel subțire, lustruită, ascuțită la unul din capete și prevăzută cu un orificiu prin care se trece un fir, care servește la cusut. 2 (Îe) (A scăpa) ca prin urechile acului (A scăpa) cu mare greutate dintr-o încurcătură, o primejdie etc. 3-4 (Îe) A călca (sau a umbla) ca pe ace A călca (sau a umbla) încet, cu grijă. 5-6 (Îe) Nici cât un vârf de ac Foarte mic (ca dimensiuni, cantitate etc.). 7 (Îe) A căuta acul în carul cu fân A face o muncă zadarnică. 8-9 (Îe) A avea ac de cojocul cuiva A avea mijloace de a înfrâna sau a pedepsi pe cineva. 10-11 (Îe) A băga (sau a ascunde) ac în miere A face verb reflexiv:ajbă între oameni. 12 (Îs) ac cu gămălie Bold. 13 (Îs) ac de siguranță Ustensilă alcătuită dintr-un ac și un sistem de închidere, folosit pentru prinderea materialelor textile. 14 (Îs) ac de păr Agrafa. 15 (Pan; șîs ac de gheață) Cristal de gheață lung și subțire, asemănător ca formă cu un ac (1). 16 Piesă în formă de ac care servește ca indicator la unele aparate sau instrumente (de măsură). 17-18 Dispozitiv montat la bifurcarea a două linii de tren sau de tramvai, care permite trecerea vehiculului pe una din liniile bifurcației Si: macaz. 19-20 (Zlg) Organ în formă de ac (1) sau de ghimpe la unele animale, folosit pentru apărare sau atac. 21-22 (Zlg) Organ în formă de ac sau de ghimpe care acoperă pielea unor animale, servindu-le la apărare. 23 (Bot) Frunză îngustă, ascuțită, caracteristică coniferelor. 24 (Bot; îc) acul doamnei Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris). 25 (Bot; îc; reg) acul pământului Strașnic. 26 (Zlg) ac de mare Pește marin cu corpul lung și subțire, acoperit cu plăci osoase (Syngnathus rubescens). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AC: AC, ace, substantiv neutru 1. Mic instrument de oțel, subțire și lustruit, ascuțit la un capăt și prevăzut la celălalt cu o gaură prin care se trece ața; servește la cusut. • Expresia: A avea (sau a găsi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva. A călca (sau a umbla) ca pe ace = a merge încet și cu grijă. Stă ca pe ace sau parcă stă pe ace = e foarte nerăbdător; nu se simte la locul lui. A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate. Nici cât un vârf de ac = foarte puțin. A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică. ♦ Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care cad uneori iarna. 2. (Cu determinări) Nume dat unor obiecte asemănătoare cu acul (1), având diverse întrebuințări. Ac cu gămălie. Ac de siguranță. Ac de păr. • Ac de mașină = ac cu urechea la capătul ascuțit și care se fixează cu celălalt capăt în mașina de cusut. 3. Indicator la unele aparate de precizie. Acul busolei. ♦ Piesă metalică de forma unei limbi, care servește la dirijarea roților de tren sau de tramvai de pe o linie pe alta. 4. Organ de apărare și de atac al unor animale, în formă de ghimpe sau de vârf ascuțit. ♦ Produs al pielii, în formă de ghimpe, caracteristic unor animale. Acul ariciului. 5. Frunza ascuțită a coniferelor. 6. Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, ale cărei fructe se termină printr-un ac lung (Scandix pecten Veneris); ac-de-mare = pește marin cu formă lungă și ascuțită (Syngnathus acus) – latina acus. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AC: AC, ace, substantiv neutru 1. Mică ustensilă de oțel, subțire, ascuțită și lustruită, prevăzută cu un orificiu prin care se trece un fir, care servește la cusut. • Expresia: A avea (sau a găsi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva. A călca (sau a umbla) ca pe ace = a merge încet, cu grijă. A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate. Nici cât un vârf de ac = extrem de mic, foarte puțin, aproape deloc. A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică. 2. (Cu determinări) Nume dat unor obiecte asemănătoare cu un ac (1), având diverse întrebuințări. Ac cu gămălie. Ac de siguranță. Ac de păr. • Ac de mașină = ac pentru mașina de cusut. Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care se formează iarna. 3. Piesă sub formă de ac (1) la unele instrumente de măsură sau în medicină. Ac magnetic. Acul busolei. Acul de seringă. ♦ Macaz. 4. (biologie) Organ de apărare și de atac al unor animale, în formă de ghimpe sau de vârf ascuțit. ♦ Organ în formă de ac (1) sau de ghimpe care acoperă pielea unor animale, folosit pentru apărare. Acele ariciului. 5. Frunză îngustă, ascuțită, caracteristică coniferelor. 6. Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris); ac-de-mare = pește marin, lung și ascuțit, în formă de andrea, acoperit cu plăci osoase (Syngnathus rubescens). – latina acus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AC: AC, ace, substantiv neutru 1. Mică ustensilă de oțel, subțire, ascuțită și lustruită, prevăzută cu un orificiu prin care se trece un fir care servește la cusut. • Expresia: A avea (sau a găsi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva. A călca (sau a umbla) ca pe ace = a merge încet, cu grijă. A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate. Nici cât un vârf de ac = extrem de mic, foarte puțin, aproape deloc. A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică. 2. (Cu determinări) Nume dat unor obiecte asemănătoare cu un ac (1), având diverse întrebuințări. Ac cu gămălie. Ac de siguranță. Ac de păr. • Ac de mașină = ac pentru mașina de cusut. ♦ Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care se formează iarna. 3. Indicator la unele instrumente de măsură sau în medicină. Ac magnetic. Acul busolei. ♦ Macaz. 4. (biologie) Organ de apărare și de atac al unor animale, în formă de ghimpe sau de vârf ascuțit. ♦ Organ în formă de ac (1) sau de ghimpe care acoperă pielea unor animale, folosit pentru apărare. Acele ariciului. 5. Frunză îngustă, ascuțită, caracteristică coniferelor. 6. Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris); ac-de-mare = pește marin, lung și ascuțit, în formă de andrea, acoperit cu plăci osoase (Syngnathus rubescens) – latina acus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ac: ac (áce), substantiv neutru – 1. Instrument de cusut. – 2. Bold. – 3. (La insecte și plante) Organ de apărare în formă de ghimpe. – 4. (La unele instrumente) Indicator. – Mr., megl. ac, istr. ŏc. < latina ăcus (Pușcariu, 6; Candrea-Dens., 3; REW 130; DAR; conform Rohlfs, Differenzierung, 49); conform vegl. yuak, italiana ago (calabrez acu, sard, agu), prov. acuzativ – derivat acar, substantiv neutru (cutiuță, acăriță); acar, substantiv masculin (muncitor feroviar, macagiu); acăriță, acarniță, substantiv feminin (cutiuță în care se păstrează ace). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ac: ac n. 1. vergea subțire de oțel, ascuțită de un capăt și găurită de celălalt, cu care se coase sau se împunge; a avea ac de cojocul cuiva, a avea mijlocul de înfrânat semeția-i; ca prin urechile acului, cu mare greutate; 2. boldul albinelor: o viespe cu acu-i otrăvit AL.; 3. vargă de metal ce indică orele pe un ceasornic; 4 (sau macaz) șină mobilă la un căpătâiu și subțiată la celălalt spre a face să treacă trenurile, de pe o linie pe alta. [latina ACUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AC: AC s. 1. ac cu gămălie = (popular) bold, spelcă, (regional) bumbușcă; ac de cap = ac de păr, (popular) spelcă. 2. (la albine) (popular) bold. 3. minutar. (acele ceasornicului.) 4. macaz, (regional) schimbător.) (ac feroviar.) 5. (tehnic) ac obturator = poantou. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ac: ac substantiv neutru, genitiv dativ articulat ácului; plural áce Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru Ac: Ac, simbol chimic pentru actiniu. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ac: ac substantiv neutru, plural áce Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'AC' ABYDOSABYMESABYSSUS ABYSSUM INVOCATabzíceACAC áceac-de-máreACACHIEacácia |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ac Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ac dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 2 Îe A scăpa ca prin urechile acului A scăpa cu mare greutate dintr-o încurcătură, o primejdie etc. 5-6 Îe Nici cât un vârf de ac Foarte mic ca dimensiuni, cantitate etc. 7 Îe A căuta acul în carul cu fân A face o muncă zadarnică. 8-9 Îe A avea ac de cojocul cuiva A avea mijloace de a înfrâna sau a pedepsi pe cineva. 10-11 Îe A băga sau a ascunde ac în miere A face verb reflexiv:ajbă între oameni. 12 Îs ac cu gămălie Bold. 13 Îs ac de siguranță Ustensilă alcătuită dintr-un ac și un sistem de închidere, folosit pentru prinderea materialelor textile. 14 Îs ac de păr Agrafa. 15 Pan; șîs ac de gheață Cristal de gheață lung și subțire, asemănător ca formă cu un ac 1. 24 Bot; îc acul doamnei Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung Scandix pecten veneris. 25 Bot; îc; reg acul pământului Strașnic. 26 Zlg ac de mare Pește marin cu corpul lung și subțire, acoperit cu plăci osoase Syngnathus rubescens. Acele ceasornicului. Ac feroviar. Acele ceasornicului. ac feroviar. |
GRAMATICA cuvântului ac? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ac. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ac poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ac? Vezi cuvântul ac desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ac?[ ac ] Se pare că cuvântul ac are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ac Inţelegi mai uşor cuvântul ac dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A coase în urma acului sau peste ac = a coase înfigînd acul de fiecare dată cu puțin în urma împunsăturii precedente, pentru a obține o cusătură trainică A avea sau a găsi ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrîna sau de a pedepsi pe cineva A călca sau a umbla ca pe ace = a umbla încet și cu mare grijă, șovăind Stă ca pe ace sau parcă stă pe ace = e foarte nerăbdător; nu se simte la locul lui A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate Nici cît un vîrf de ac = foarte puțin A căuta acul în carul cu fîn = a căuta ceva imposibil de găsit/ a se apuca de o muncă zadarnică ♦ Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care cad uneori iarna, amestecate cu ploaie sau cu ninsoare Compus: ac-de-mare = pește marin cu formă alungită ca aceea a unui ac, comun în Marea Neagră Nume dat unor obiecte asemănătoare cu acul, avînd diferite întrebuințări practice; în expresie Ac cu gămălie = ac terminat la un capăt cu o mică măciulie, întrebuințat spre a fixa una de alta două bucăți de stofă, de pînză etc Ac de siguranță = ac îndoit, avînd la unul din capete un dispozitiv în care se fixează celălalt capăt, ca să prindă mai bine obiectele pe care le împreună Ac de pălărie = ac lung, întrebuințat de femei pentru a fixa pălăria de păr Ac de cravată = ac cu o măciulie de obicei colorată, servind ca să țină nodul cravatei Ace de împletit = ace lungi și groase, cu ajutorul cărora se împletește; andrele Ac de păr sau de cap = obiect de sîrmă, îndoit la mijloc, cu capetele apropiate și rotunjite ca să nu înțepe, întrebuințat de femei pentru fixarea părului; spelcă Ac de patefon sau de gramofon = mică piesă în formă de ac, care se fixează la diafragma patefonului sau a gramofonului spre a-i transmite vibrațiile produse prin alunecarea lui în șănțulețele plăcii A avea sau a găsi ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva A călca sau a umbla ca pe ace = a merge încet și cu grijă Stă ca pe ace sau parcă stă pe ace = e foarte nerăbdător; nu se simte la locul lui A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate Nici cât un vârf de ac = foarte puțin A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică ♦ Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care cad uneori iarna Ac de mașină = ac cu urechea la capătul ascuțit și care se fixează cu celălalt capăt în mașina de cusut Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, ale cărei fructe se termină printr-un ac lung Scandix pecten Veneris; ac-de-mare = pește marin cu formă lungă și ascuțită Syngnathus acus – latina acus A avea sau a găsi ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva A călca sau a umbla ca pe ace = a merge încet, cu grijă A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate Nici cât un vârf de ac = extrem de mic, foarte puțin, aproape deloc A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică Ac de mașină = ac pentru mașina de cusut Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care se formează iarna Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung Scandix pecten veneris; ac-de-mare = pește marin, lung și ascuțit, în formă de andrea, acoperit cu plăci osoase Syngnathus rubescens A avea sau a găsi ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva A călca sau a umbla ca pe ace = a merge încet, cu grijă A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate Nici cât un vârf de ac = extrem de mic, foarte puțin, aproape deloc A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică Ac de mașină = ac pentru mașina de cusut ♦ Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care se formează iarna Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung Scandix pecten veneris; ac-de-mare = pește marin, lung și ascuțit, în formă de andrea, acoperit cu plăci osoase Syngnathus rubescens – latina acus Ac cu gămălie = popular bold, spelcă, regional bumbușcă; ac de cap = ac de păr, popular spelcă; ac de păr vezi ac de cap Ac cu gămălie = popular bold, spelcă, regional bumbușcă; ac de cap = ac de păr, popular spelcă Tehnic ac obturator = poantou |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ac |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în locuțiune prin excelență?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ac are forma: áce
