 | as |
|
| Absenţă [ ab-sen-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU absenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului absenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru absenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a absenta (forma la infinitiv) A absenta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ABSENȚĂ: ABSÉNȚĂ, absențe, substantiv feminin 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect de la locul unde ar fi trebuit sau ar fi putut să se găsească. În acea clipă a absenței ciobanului se deșteptase în ea mînia. SADOVEANU, N. forme 20. ♦ Semn cu care se notează lipsa cuiva (mai ales dintr-un loc de muncă). Profesorul i-a pus absență nemotivată. 2. figurat Distracție, neatenție, indiferență. Mona a rămas în mină cu pachetul care i l-a întins profesorul și pe care ea l-a primit mașinal. Se apropie acum de masă și-l aruncă ușor, cu un gest de oboseală, de absență. SEBASTIAN, T. 364. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ABSENTA: ABSENTÁ, absentez, verb I. intranzitiv (Despre persoane; de obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «de la») A lipsi dintr-un loc unde era obligat să se găsească. Conducerile întreprinderilor trebuie să lupte pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, luînd măsuri hotărîte împotriva celor care absentează nemotivat de la lucru. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2559. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ABSENȚĂ: ABSÉNȚĂ, absențe, substantiv feminin 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (concretizat) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, întâlnită în epilepsie. 3. figurat Neatenție, indiferență a cuiva. – Din limba franceza absence, latina absentia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ABSENȚĂ: ABSÉNȚĂ, absențe, substantiv feminin 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (concretizat) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței; leșin. 3. Lipsă de atenție, distracție, indiferență a cuiva. – Din limba franceza absence, latina absentia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru absență: absență substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: absentațe / Etimologie: franceza absence, lat absentia] 1 Lipsă a unei persoane din locul în care trebuia să se afle Si: absentare. 2 (Ccr) Semn cu care se marchează o absență (1). 3 Pierdere bruscă, de scurtă durată, a conștiinței, întâlnită în unele boli. 4 (Fig) Lipsă de atenție Si: distracție. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ABSENȚĂ: ABSÉNȚĂ, absențe, substantiv feminin 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ Faptul de a nota absența (1) cuiva; (concret) semn cu care se notează absența (1) cuiva. 2. figurat Neatenție, distracție; indiferență. – în franceză absence (neologism din limba latină absentia). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru absență: *absénță forme, plural e (latina absentio). Lipsă, inexistență în locu cuvenit: absențele unui elev de la școală. figurat Moment de distracțiune, de neatențiune, de uitare: a avea absențe (mentale). În absența cuĭva, pe cînd nu e acolo. vezi sărăcie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ABSENȚĂ: ABSÉNȚĂ substantiv feminin 1. Lipsă a unei ființe sau a unui lucru (dintr-un loc unde ar fi trebuit să fie). 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței. ♦ (figurat) Neatenție, distracție; indiferență. [conform limba franceza absence, latina absentia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ABSENȚĂ: ABSÉNȚĂ absentae forme 1) Lipsă a unei persoane din locul unde ar trebui să fie. 2) Semn ce marchează această lipsă. 3) figurat Lipsă de interes; indiferență; neatenție; dezinteres. /<fr. absence, latina absentia Forme diferite ale cuvantului absenta: absentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru absență: absénță substantiv feminin 1. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistență. 2. pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței. 3. (figurat) neatenție, distracție. (< limba franceza absence, latina absentia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ABSENTA: ABSENTÁ, absentez, verb I. intranzitiv (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească), a nu fi de față. – Din limba franceza (s’)absenter, latina absentare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru absenta: absentá verb I. intr. a lipsi, a fi absent. II. reflexiv a se îndepărta, a se separa de sine. (< limba franceza absenter, latina absentare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ABSENȚĂ: ABSENȚĂ s. 1. lipsă, (rar) lipsire. (absenta lui a fost remarcată.) 2. distracție, neatenție. (Este de-o absenta condamnabilă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ABSENTA: ABSENTÁ verb I. intr. A lipsi de undeva (unde trebuia să fie). [P.i. -tez. / < limba franceza absenter, conform latina absentare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul al limbii române contemporane dă următoarea definitie pentru absenta: absentá, absentez verb I. Ttr. A lipsi dintr-un loc unde ar trebui să fie prezent. Definiție sursă: Dicționar al limbii române contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru absenta: absentá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu absentéz, persoana a treia singular: el / ea și plural absenteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru absență: absénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat absénței; plural absénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru absență: absénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat absénței; plural absénțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru absenta: absentá (a absenta) verb, indicativ prezent 3 absenteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ABSENTA: ABSENTÁ verb a lipsi. (absenta de la școală.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ABSENTA: ABSENTA verb a lipsi. (absenta de la școală.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru absență: absență forme lipsire, lipsă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Absență: Absență ≠ prezență Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'ABSENTA' AbsconsabsconsitáteabsconzitáteAbsentAbsențăAbsentareabsentatabsenteísmabsenteíst |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Absență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului absență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Absență substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: absențățe / Etimologie: franceza absence, lat absentia] 1 Lipsă a unei persoane din locul în care trebuia să se afle Si: absentare. ABSÉNȚĂ absențăe forme 1 Lipsă a unei persoane din locul unde ar trebui să fie. Absență lui a fost remarcată. Este de-o absență condamnabilă. Absență lui a fost remarcată. Absentá a absență verb, indicativ prezent 3 absenteáză. Absență de la școală. Absență de la școală. |
GRAMATICA cuvântului Absență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului absență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Absență poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE absenţă? Vezi cuvântul absenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul absenţă?[ ab-sen-ţă ] Se pare că cuvântul absenţă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Absență |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adunare legislativă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul absenta se conjugă: ei ele absenteáză
