 | as |
|
| Abonament [ a-bo-na-ment ] VEZI SINONIME PENTRU abonament PE ESINONIME.COM definiția cuvântului abonament în mai multe dicționareDefinițiile pentru abonament din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ABONAMENT: ABONAMÉNT, abonamente, substantiv neutru Convenție prin care, în schimbul unei sume (plătite anticipat și uneori cu reducere), o persoană obține dreptul de a se folosi de ceva sau de a se bucura de o prestație regulată, pe un timp limitat. Mi-am reînnoit abonamentul la «Scînteia». Abonament la cantină. ♦ Dovada pe care o posedă abonatul ca să-și poată revendica drepturile. Abonament la tramvai. ♦ Sumă plătită pentru obținerea acestui document. Și-a plătit abonamentul la radio. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ABONAMENT: ABONAMÉNT, abonamente, substantiv neutru Convenție prin care, în schimbul unei sume, o persoană obține, pe o anumită perioadă, dreptul de a folosi anumite servicii publice, de a asista la spectacole, de a călători cu mijloace publice de transport, de a primi o revistă, un ziar etc.; (concret) înscris care atestă această convenție; sumă plătită pentru obținerea acestui drept. Abonament la radio. – Din limba franceza abonnement. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ABONAMENT: ABONAMÉNT, abonamente, substantiv neutru Convenție prin care, în schimbul unei sume, o persoană obține, pe o anumită perioadă, dreptul de a folosi anumite servicii publice, de a asista la spectacole, de a călători cu mijloace publice de transport, de a primi o revistă, un ziar etc.; (concret) înscris care atestă această convenție; sumă plătită pentru obținerea acestui drept. – Din limba franceza abonnement. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ABONAMENT: ABONAMÉNT substantiv neutru Convenție prin care, în schimbul unei sume (plătite înainte), se obțin pe un timp limitat unele servicii, anumite publicații etc.; dovadă prin care se certifică această convenție; suma care se plătește pentru această convenție. [< limba franceza abonnement]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ABONAMENT: ABONAMÉNT, abonamente, substantiv neutru Convenție prin care, în schimbul unei sume, o persoană obține pe o anumită perioadă un anumit drept; (concret) dovadă care atestă acest drept; sumă plătită pentru obținerea acestui drept. Abonament la un ziar. – După limba franceza abonnement. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru abonament: *abonamént n., plural e (în franceză abonnement). Învoĭală pin care, în schimbu uneĭ sume de bani, ți se furnisează ceva pe un timp hotărît: abonament la un ziar, la un teatru. Suma plătită p. această învoĭală: un abonament de 200 de francĭ pe an. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul al limbii române contemporane dă următoarea definitie pentru abonament: abonamént, abonamente, substantiv neutru Convenție prin care, în schimbul unei sume de bani, se obține, pe o anumită perioadă, dreptul de a folosi anumite servicii publice, de a primi un ziar, o revistă etc.; înscris care consemnează acest drept. Definiție sursă: Dicționar al limbii române contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru abonament: abonament sn [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 253 / Plural: abonamente / Etimologie: franceza abonnement] Convenție scrisă prin care (în schimbul unei sume de bani) o persoană (fizică sau juridică) poate obține ceva în mod regulat pentru o perioadă determinată. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru abonament: abonamént substantiv neutru convenție prin care, în schimbul unei taxe, se obțin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicații; înscris prin care se certifică această convenție. (< limba franceza abonnement) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ABONAMENT: ABONAMÉNT abonamente n. Document prin care, în schimbul unei sume de bani, se obține, pentru un anumit timp, dreptul de a se folosi de unele servicii (de a primi o publicație, de a asista la spectacole etc.). /<fr. abonnement Forme diferite ale cuvantului abonament: abonamente Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru abonament: abonament n. învoeală de a răspunde dinainte prețul fixat pentru un timp hotărît: abonament la un ziar, la un teatru. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ABONAMENT: ABONAMENT substantiv (învechit) subscriere. (Are abonament la o revistă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru abonament: abonamént substantiv neutru, plural abonaménte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru abonament: abonamént substantiv neutru, plural abonaménte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ABONAMENT' ABOMEYAbominabilabominațiúneABONÁABONAMÉNTABONÁREABONÁTabondabonda |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL abonament Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului abonament dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 253 / Plural: abonamente / Etimologie: franceza abonnement] Convenție scrisă prin care în schimbul unei sume de bani o persoană fizică sau juridică poate obține ceva în mod regulat pentru o perioadă determinată. ABONAMÉNT abonamente n. Are abonament la o revistă. Are abonament la o revistă. |
GRAMATICA cuvântului abonament? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului abonament. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul abonament poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE abonament? Vezi cuvântul abonament desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul abonament?[ a-bo-na-ment ] Se pare că cuvântul abonament are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL abonament |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Băbăluc substantiv masculin regional; în locuțiune adjectiv și adverb din băbăluc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul abonament are forma: abonaménte
