|
Zgudui [ zgu-du-i ] VEZI SINONIME PENTRU zgudui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a zgudui zgudui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a zgudui zgudui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a zgudui (forma la infinitiv) A zgudui conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZGUDUI: ZGUDUÍ, zgúdui, verb IV. tranzitiv 1. A scutura cu putere, a face să se cutremure, să se clatine din temelii. vezi zdruncina. Valea Doftăniței era zguduită de cutremur. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 7/5. Eu lanțurile mele le zgudui cu mînie, Ca robul ce se luptă c-un jug neomenos. ALEXANDRESCU, P. 107. • figurat Un imens hohot de rîs zgudui secția întreagă. HOGAȘ, H. 74. Se mișcară rîuri-rîuri, Ori din codri răscolite, ori stîrnite din pustiuri, Zguduind din pace-adîncă ale lumii începuturi, înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi. EMINESCU, O. I 147. Un răcnet mare Cutremură pădurea și zguduie și munții. ODOBESCU, S. III 92. • reflexiv Docarul se zgudui și se aplecă pe o aripă. SADOVEANU, M. C. 208. Se zguduie tot domul de pare-a fi de scînduri, Și stînci în temelie clătindu-se vedem. EMINESCU, O. I 94. 2. figurat A zdruncina o instituție, o organizație socială sau politică, producînd tulburări, agitații, răscoale. Tudor Vladimirescu zguduie Oltenia. GALACTION, O. I 157. Revoluția franceză, zguduind Europa pînă în cele mai adînci ale sale temelii, se resimți și între romîni. KOGĂLNICEANU, S. A. 74. ♦ A clătina convingerile cuiva, a face să se zdruncine, să se clintească conștiința cuiva. Dacă aș putea să te fac să înțelegi prin vorbe tot trecutul meu, poate te-aș zgudui în credințele ce ai. SADOVEANU, P. S. 204. Era palidă și abătută. Căința zguduise adînc conștiința ei. BOLINTINEANU, O. 466. ♦ A emoționa puternic, a înfiora, a cutremura. Apariția tatei în mijlocul nostru ne-a zguduit mai mult ca în ziua revederii din gară. Era de nerecunoscut. SAHIA, N. 59. De o sensibilitate exagerată, orice zgomot o zguduia din cap pînă la picioare. BART, E. 380. 3. (Cu privire la obiecte) A mișca încoace și încolo, a clătina. Înălțară steaua sub candelă, o zguduiră încet, și clopoțelul sună ușor. SADOVEANU, O. VII 344. Mi-am înfipt amîndouă mîinile în vergeaua din mijloc (de la fereastră) ș-am încercat s-o zgudui. DELAVRANCEA, la TDRG. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ZGUDUI: ZGUDUI verb 1. a (se) clătina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgîlțîi, (învechit și regional) a (se) clăti, (învechit) a (se) smăcina. (Seismul zgudui casa din temelii.) 2. a se clătina, a se cutremura, a dîrdîi, a dudui, a tremura, (Moldova și Transilvania) a durdui, (învechit) a se ridica. (Se zgudui pereții.) 3. a clătina, a hițîi, a bîțina, a hodorogi, a hurduca, a hurducai, a hurui, a scutura, a zdroncăni, a zdruncina, a zgîlțîi, (regional) a bălăbăni, (Moldova) a drigîi, (Banat) a zducni. (Căruța l-a zgudui zdravăn.) 4. a clătina, a scutura, a zgîlțîi, (popular) a zgîlțina, (regional) a zbiciula, a zblendui, a zgîcina, (Moldova) a zbihui. (Îl zgudui zdravăn ca să se scoale.) 5. a (se) agita, a (se) clătina, a (se) scutura, (regional) a (se) clătări, (Moldova și Bucovina) a (se) cobîlțîi. (A zgudui lichidul din eprubetă.) 6. a se cutremura, a se încrîncena, a se înfiora, a se înfricoșa, a se îngrozi, a se înspăimînta, a tremura, (învechit și popular) a se spăiminta, (învechit și regional) a se spaima, (regional) a se înfrica, a se scîrbi, (învechit) a se mira, (învechit, in Moldova) a se oțărî, (regional figurat) a se teși, (învechit figurat) a se încreți. (Se zgudui la auzul acestei vești.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ZGUDUI: ZGUDUÍ, zgúdui, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina. ♦ tranzitiv figurat A agita cu violență; a răscoli, a frământa. ♦ tranzitiv figurat A clătina convingerile cuiva, a face să se zdruncine conștiința cuiva. 2. tranzitiv figurat A emoționa puternic, a înfiora. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ZGUDUI: ZGUDUÍ, zgúdui, verb IV. 1. reflexiv și tranzitiv A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine din temelie; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). 2. tranzitiv figurat A tulbura, a zdruncina convingerile, conștiința cuiva. 3. tranzitiv figurat A emoționa puternic, a înfiora. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ZGUDUI: ZGUDUÍ, zgúdui, verb IV. 1. reflexiv și tranzitiv A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). ♦ tranzitiv figurat A tulbura, a zdruncina convingerile, conștiința cuiva. 2. tranzitiv figurat A emoționa puternic, a înfiora. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ZGUDUI zgudui: A ZGUDUÍ zgúdui tranzitiv A face să se zguduie; a zdruncina. 2) figurat (convingeri, concepții etc.) A clătina din temelii; a zdruncina. /Orig. nec. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zgudui: zguduí (a zgudui) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu zgúdui, 3 zgúduie, imperfect persoana a treia singular: el / ea zguduiá; conjunctiv prezent 3 să zgúduie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zgudui: zguduí verb, industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu zgúdui, persoana a treia singular: el / ea zgúduie, imperfect persoana a treia singular: el / ea zguduiá Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ZGUDUI: ZGUDUÍ verb vezi clătina. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru zgudui: zgudui verb vezi CLĂTINA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ZGUDUI ZGUDUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL zgudui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zgudui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Seismul zgudui casa din temelii. Se zgudui pereții. Căruța l-a zgudui zdravăn. Îl zgudui zdravăn ca să se scoale. A zgudui lichidul din eprubetă. Se zgudui la auzul acestei vești. Seismul zgudui casa din temelii. Se zgudui pereții. Căruța l-a zgudui zdravăn. Îl zgudui zdravăn ca să se scoale. A zgudui lichidul din eprubetă. Se zgudui la auzul acestei vești. Zguduí a zgudui verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu zgúdui, 3 zgúduie, imperfect persoana a treia singular: el / ea zguduiá; conjunctiv prezent 3 să zgúduie. |
GRAMATICA cuvântului zgudui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zgudui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul zgudui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE zgudui? Vezi cuvântul zgudui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zgudui?[ zgu-du-i ] Se pare că cuvântul zgudui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL zgudui |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vocală neutră?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|