 | as |
|
| Vorbi [ vor-bi ] VEZI SINONIME PENTRU vorbi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a vorbi in punga în mai multe dicționareDefinițiile pentru a vorbi in punga din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a vorbi (forma la infinitiv) A vorbi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VORBI: VORBI verb 1. a articula, a grăi, a pronunța, a rosti, a scoate, a spune, a zice, (prin Moldova) a blești. (N-a vorbi un cuvînt.) 2. a se exprima. (vorbi greu.) 3. a spune, a zice, (popular) a cuvînta, a glăsui, a grăi, (învechit) a vorovi. (vorbi înainte, nu te sfii!) 4. a rosti, a spune, a zice, (popular) a cuvînta, a glăsui, a grăi, (învechit) a glăsi, (deprindere) a debita. (vorbi numai prostii.) 5. a conversa, a dialoga, a discuta, (livresc) a se întreține, (rar) a convorbi, (popular și fam.) a sfătui, (învechit și regional) a băsădi, (regional) a povesti, (Banat) a turvini, (învechit) a vorovi. (Au vorbi despre toate.) 6. a conferenția, (învechit) a prelege. (A vorbi pe tema...) 7. a pleda. (A vorbi în favoarea cuiva.) 8. a se afirma, a se auzi, a se spune, a se șopti, a se zice, a se zvoni, (învechit și regional) a (se) suna, (regional) a se slomni. (Se vorbi că a plecat.) 9. a relata, (învechit) a vorovi. (Izvoarele vorbi despre...) 10. a se înțelege, a se învoi, (popular) a se pogodi, (învechit și regional) a se grăi. (S-au vorbi să meargă acolo împreună.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VORBI: VORBÍ, vorbesc, verb IV. 1. intranzitiv A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții; a spune, a zice, a grăi. • Expresia: A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv. ♦ tranzitiv A rosti cuvinte. • Expresia: A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute (sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele) = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi. ♦ A se adresa cuiva. Îi vorbesc și nu-mi răspunde. ♦ A se exprima într-o anumită limbă. ♦ A-și spune cuvântul, a-și exprima voința. ♦ figurat A face dovadă, a adeveri, a atesta, a confirma. O imensă cantitate de fapte, care toate vorbesc în același sens. ♦ figurat A pleda în favoarea cuiva. 2. intranzitiv A sta de vorbă; a discuta; a comenta. 3. reflexiv recipr. și intranzitiv A se sfătui, a se învoi, a se înțelege. 4. intranzitiv A face o expunere; a ține un discurs. – Din vorbă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VORBI: VORBÍ, vorbesc, verb IV. 1. intranzitiv A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții; a spune, a zice, a grăi. • Expresia: A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv. ♦ tranzitiv A rosti cuvinte. • Expresia: A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute (sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele) = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi. ♦ A se adresa cuiva. Îi vorbesc și nu-mi răspunde. • A se exprima într-o anumită limbă. ♦ A-și spune cuvântul, a-și exprima voința. ♦ figurat A face dovadă, a adeveri, a atesta, a confirma. O imensă cantitate de fapte, care toate vorbesc în același sens. ♦ figurat A pleda în favoarea cuiva. 2. intranzitiv A sta de vorbă; a discuta; a comenta. 3. reflexiv recipr. și intranzitiv A se sfătui, a se învoi, a se înțelege. 4. intranzitiv A face o expunere; a ține un discurs. – Din vorbă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vorbi: vorbí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele vorbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea vorbeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural vorbeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vorbi: vorbí (a vorbi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele vorbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea vorbeá; conjunctiv prezent 3 să vorbeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a vorbi în pungă: a vorbi în pungă expresie (adol.) a vorbi de unul singur; a vorbi fără a fi ascultat de cei din juridic Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A VORBI IN PUNGA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL a vorbi în pungă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a vorbi în pungă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii N-a a vorbi în pungă un cuvînt. A vorbi în pungă greu. A vorbi în pungă înainte, nu te sfii! 4. A vorbi în pungă numai prostii. Au a vorbi în pungă despre toate. A a vorbi în pungă pe tema. A a vorbi în pungă în favoarea cuiva. Se a vorbi în pungă că a plecat. Izvoarele a vorbi în pungă despre. S-au a vorbi în pungă să meargă acolo împreună. N-a a vorbi în pungă un cuvânt. A vorbi în pungă numai prostii. Au a vorbi în pungă despre toate. Vorbí a a vorbi în pungă verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele vorbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea vorbeá; conjunctiv prezent 3 să vorbeáscă. |
GRAMATICA cuvântului a vorbi în pungă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a vorbi în pungă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul a vorbi în pungă poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE vorbi? Vezi cuvântul vorbi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vorbi?[ vor-bi ] Se pare că cuvântul vorbi are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL a vorbi în pungă Inţelegi mai uşor cuvântul a vorbi în pungă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv A vorbi verb reflexiv:ute și nevrute sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi |