 | as |
|
| Jumătate [ ju-mă-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU jumătate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a vorbi cu gura altuia cu jumatate de gura în mai multe dicționareDefinițiile pentru a vorbi cu gura altuia cu jumatate de gura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JUMĂTATE: JUMĂTÁTE, jumătăți, substantiv feminin (Cu valoare de numeral) 1. Fiecare din cele două părți egale în care se poate împărți un întreg ( vezi doime); (sens curent) o parte dintr-un întreg împărțit în două părți aproximativ egale. Răsturnă mămăliga pe măsuța joasă și rotundă, tăie jumătate și o întinse pe un fundișor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28. Ad-o colea jumătatea milionului ce-ai cîștigat astă-noapte. ALECSANDRI, T. I 405. (În corelație cu sine însuși) Plăcinta era jumătate cu carne, jumătate cu brînză. CAMIL PETRESCU, O. I 197. Hainele curate, jumătate de tîrgoveț, jumătate de țăran, dovedeau bunăstare. C. PETRESCU, Î. II 141. (Precedat de prepoziție «pe») La foc vei putea deosebi bucăți mari de carne frigîndu-se: un picior, un cap pe jumătate pîrlit, pe jumătate fript. GHEREA, ST. Hristos I 100. • (Precedat de întreg, de care se leagă prin conjuncție «și», a cărei omisiune este nerecomandabilă) Un metru și jumătate. Un kilogram și jumătate. ▭ E ora 12 jumătate. C. PETRESCU, Î. II 242. Îți dau doi lei jumătate pe oca. PANN, P. vezi I 64. • Expresia: A face (ceva) pe jumătate = a lăsa (un lucru) neisprăvit, a nu duce pînă la capăt, a nu termina. (Urmînd după un substantiv sau un adjectiv substantivat) Și jumătate (sau o dată și jumătate), marchează ideea de superlativ. Bărbat o dată și jumătate. ▭ Să-ți trăiască părintele, că-i un om și jumătate. REBREANU, R. I 15. Așa-ți trebuie dacă ești un prost și jumătate. ȘEZ. IV 186. • (Urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prepoziție «de», «din» exprimînd întregul) Luptele între imperiul roman și goți cresc în prima jumătate a secolului al IV-lea, sub Constantin. istorie R.P.R. 51. Trei ani de armată cu chiu cu vai i-a făcut, cu jumătate de an pe deasupra pentru dezertare. SADOVEANU, O. VII 357. Să-i deie fata și jumătate de împărăție. CREANGĂ, P. 228. • (Rar, cu omisiunea prepoziției) Această plimbare... este departe de Viena ca o jumătate ceas. GOLESCU, Î. 68. • (Rar, în urma substantivului) S-aprinse-odat-o casă pe-nserate Și-a ars din ea Bagdadul jumătate. COȘBUC, P. III 282. • Expresia: Jumătate de măsură = măsură fragmentară, trunchiată, necompletă, nedusă pînă la capăt. Jumătățile de măsură nu aduc niciodată soluții în probleme așa de grave. SADOVEANU, E. 30. Cu jumătate de gură (sau de glas) sau cu jumătate gura (sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, încet, fără convingere, evaziv. Vorbea cu jumătate de glas, înfricoșat parcă de ceva. SADOVEANU, O. VIII 18. Grigore protestă mai cu jumătate gura. REBREANU, R. I 172. Aceste vorbe, oarecum ciudate, Citindu-le cu jumătate gură... Am zis. TOPÎRCEANU, B. 96. Bun sosit la noi, voinice, zise craiul cam cu jumătate de gură. CREANGĂ, P. 197. Cu jumătate de inimă = fără avînt, fără curaj, fără hotărîre. Treaba o făcuseră numai cu jumătate de inimă. DUMITRIU, N. 15. ♦ (Adverbial, uneori precedat de prepoziție «în», «pe») Parte, în parte, întrucîtva. Înainte oamenii nu-l crezuseră decît pe jumătate. DUMITRIU, N. 15. Cu ochii închiși pe jumătate, vedea crescînd din sînul mării, gigantic, amfiteatrul Cornului de Aur. BART, E. 44. (Cu pronunțare regională) Dă-ți mînia după spate, Ca să bem în giumătate. ALECSANDRI, P. P. 73. locuțiune adjectiv Pe jumătate = care reprezintă (aproximativ) o doime din întreg; trunchiat. E ceru-ntunecat ca o pădure În care luna, nici pe jumătate, Lucește. despre BOTEZ, P. O. 29. 2. (Glumeț) Soție, nevastă. Vino să te prezint jumătății mele. despre ZAMFIRESCU, R. 22. Ce ți s-a întîmplat, babo? zise el cum își văzu jumătatea. ISPIRESCU, L. 96. 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu; mijloc. Omătul se așternea în troiene pînă spre jumătatea ferăstruicii. vezi limba română ianuarie 1952, 109. O barbă roșcată și neîngrijită îi acoperă mai mult de jumătate figura. VLAHUȚĂ, O. A. III 20. • (Juxtapus, adesea postpus) Eu plec cu sacu-n spate, La calea jumătate Cer plata. COȘBUC, P. I 63. Ajungînd în vînătoare pînla jumătate cale... De urma unei fiare a dativ TEODORESCU, P. P. 163. Și mă cată, mamă, cată Unde-s cătane grămadă, La tabăra jumătate. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 324. ♦ Momentul care marchează mijlocul unui interval de timp. A luat chenzina la jumătatea lunii. • (Eliptic) Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile, jumătățile și ceasurile. SADOVEANU, forme J. 518. 4. (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate, reprezentînd 1/2 dintr-un litru sau dintr-un kilogram. Sătul, încălzit de jumătatea de vin, prinse din nou curaj. C. PETRESCU, C. vezi 39. 5. (Moldova) Claie mică făcută din mai mulți snopi așezați unul peste altul în formă de cruce și cu spicele înăuntru. Holda mîndră... Se ridică-n snopi de aur, se clădește-n jumătăți. ALECSANDRI, P. III 67. – Variante: (familiar și regional) jumá (GALAN, B. I 164), jumătá (ȘEZ. III 30), jumáte substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JUMĂTATE: JUMĂTÁTE, jumătăți, substantiv feminin 1. Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale. • Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate. • Locuţiune adverbiala Pe (sau în) jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; prin extensie segmentat, trunchiat. • Expresia: A face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt. (O dată) și jumătate, exprimă ideea de superlativ. Cu jumătate de gură (sau de glas) ori cu jumătate gură(sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm. Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt. ♦ (Adverbial) în parte, întrucâtva. 2. (Glumeț) Soție. 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 5. (regional) Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce. [Variante: (familial și regional) jumá, jumáte substantiv feminin] – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JUMĂTATE: JUMĂTÁTE, jumătăți, substantiv feminin 1. Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale. • Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate. • Locuţiune adverbiala Pe (sau în) jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; prin extensie segmentat, trunchiat. • Expresia: A face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt. (O dată) și jumătate, exprimă ideea de superlativ. Cu jumătate de gură (sau de glas) ori cu jumătate gura (sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm. Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt. ♦ (Adverbial) În parte, întrucâtva. 2. Soție. 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 5. (regional) Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce. [Variante: (familial și regional) jumá, jumáte substantiv feminin] – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JUMĂTATE: JUMĂTÁTE jumatateăți forme 1) Fiecare dintre cele două părți egale în care poate fi împărțit un întreg. • jumatate de măsură măsură incompletă, parțială. Pe (sau în) jumatate a) în două părți egale sau aproximativ egale; b) parțial; incomplet. A face ceva pe jumatate a nu duce până la capăt un lucru început. A spune cu jumatate de gură a) a vorbi cu glas slab, abia auzit; b) a vorbi în mod nehotărât, fără convingere. Cu jumatate de inimă (sau cu inima pe jumatate) fără curaj; indecis. 2) fam. Persoană căsătorită de sex feminin în raport cu bărbatul ce i-a devenit soț; femeie; nevastă. 3) Punct care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval în timp. La jumatate de drum. La o jumatate de secol. 4) Unitate de măsură a capacității sau a greutății, egală cu 1/2 de litru sau de kilogram. [G.-D. jumătății] /Orig. nec. Forme diferite ale cuvantului jumatate: jumatateăți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru jumătate: jumătáte forme, plural ățĭ (amestecătură din albaneză ghĭúmas, jumătate, și latina dimidietas, = dimidium și medietas, derivate despre medius, mijlociŭ. despre medietas vine italiana metá, limba franceza moitié, spaniolă metad, pg. metade, ametade). Fiecare dintre cele doŭă părțĭ egale ale unuĭ tot. figurat Fam. Nevastă, soție (saŭ și soț). Un fel de becață foarte mică numită și surdă. Jumătate saŭ pe jumătate mort, aproape mort. Cu jumătate de gură, a lene, fără convingere saŭ dorință de: a afirmat cu jumătate de gură. Acesta e unu și jumătate (de ex. bețiv, ștrengar, hoț), acesta e mare (bețiv, ștrengar, hoț). – Sing. și jumate (Sud. popular). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JUMĂTATE: JUMĂTATE s. 1. (cantitativ) doime. (O jumatate dintr-un obiect.) 2. (cantitativ) (slavonism învechit) poloneză (O jumatate kg de icre.) 3. (cantitativ) (regional) cîrstac, cîrstă, clăiță, cruce, petiță, picior. (Claia de snopi numită jumatate.) 4. (spațial) mijloc. (La jumatate scîndurii.) 5. (temporal) mijloc. (La jumatate săptămînii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru JUMĂTATE: JUMĂTATE substantiv 1. – (Dm); – Ioan (CL); – Șteful (Isp V1); Jiumetate (Glos). 2. Jometate (ib.). 3. Giumătate, loan (Ștef; Sd XVI, XIX 11). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru jumătate: jumătate forme una din părțile unui tot împărțit în două părți egale: unu și jumătate figurat foarte șiret. [conform latina DIMIDIETATEM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a vorbi cu gura altuia / cu jumătate de gură: a vorbi cu gura altuia / cu jumătate de gură expresie a vorbi fără convingere / șovăielnic. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jumătate: jumătáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat jumătății; plural jumătăți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru jumătate: jumătáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat jumătắții; plural jumătắți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JUMĂTATE: JUMĂTÁTE substantiv verbal nevastă, soție. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru jumătate: jumătate substantiv verbal NEVASTĂ. SOȚIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A VORBI CU GURA ALTUIA CU JUMATATE DE GURA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL jumătate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului jumătate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii JUMĂTÁTE jumătateăți forme 1 Fiecare dintre cele două părți egale în care poate fi împărțit un întreg. • jumătate de măsură măsură incompletă, parțială. Pe sau în jumătate a în două părți egale sau aproximativ egale; b parțial; incomplet. A face ceva pe jumătate a nu duce până la capăt un lucru început. A spune cu jumătate de gură a a vorbi cu glas slab, abia auzit; b a vorbi în mod nehotărât, fără convingere. Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate fără curaj; indecis. La jumătate de drum. La o jumătate de secol. O jumătate dintr-un obiect. Cantitativ slavonism învechit poloneză O jumătate kg de icre. Claia de snopi numită jumătate. La jumătate scândurii. La jumătate săptămânii. O jumătate dintr-un obiect. Cantitativ slavonism învechit poloneză O jumătate kg de icre. Claia de snopi numită jumătate. La jumătate scîndurii. La jumătate săptămînii. |
GRAMATICA cuvântului jumătate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului jumătate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul jumătate poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE jumătate? Vezi cuvântul jumătate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul jumătate?[ ju-mă-ta-te ] Se pare că cuvântul jumătate are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL jumătate Inţelegi mai uşor cuvântul jumătate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A face ceva pe jumătate = a lăsa un lucru neisprăvit, a nu duce pînă la capăt, a nu termina Jumătate de măsură = măsură fragmentară, trunchiată, necompletă, nedusă pînă la capăt Cu jumătate de gură sau de glas sau cu jumătate gura sau gură sau cu gura pe jumătate = cu glas scăzut, încet, fără convingere, evaziv Cu jumătate de inimă = fără avînt, fără curaj, fără hotărîre Locuțiune adjectiv Pe jumătate = care reprezintă aproximativ o doime din întreg; trunchiat Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate Locuţiune adverbiala Pe sau în jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; prin extensie segmentat, trunchiat A face ceva pe jumătate = a nu duce ceva până la capăt Cu jumătate de gură sau de glas ori cu jumătate gurăsau gură sau cu gura pe jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate Locuţiune adverbiala Pe sau în jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; prin extensie segmentat, trunchiat A face ceva pe jumătate = a nu duce ceva până la capăt Cu jumătate de gură sau de glas ori cu jumătate gura sau gură sau cu gura pe jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt Jumătáte forme, plural ățĭ amestecătură din albaneză ghĭúmas, jumătate, și latina dimidietas, = dimidium și medietas, derivate despre medius, mijlociŭ |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL jumătate |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma presiune arterială?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul jumătate are forma: jumătăți
