 | as |
|
| Uimi [ ui-mi ] VEZI SINONIME PENTRU uimi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a uimi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a uimi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a uimi (forma la infinitiv) A uimi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UIMI: UIMÍ, uimesc, verb IV. tranzitiv 1. A produce mirare sau admirație, a surprinde puternic, a impresiona profund. vezi ului. Vorbești cu un calm care mă uimește. BARANGA, I. 184. O păsărică vine, prevestind țărmuri vecine... Pe catarg ea saltă, cîntă, Ne uimește, ne încîntă Ș-apoi zboară ca un vis. ALECSANDRI, P. A. 83. • absolut A uimit mai ales noutatea cea mai proaspătă. CAMIL PETRESCU, U. N. 170. Fie Răzvan ori și unde, el tot țeara ș-o iubește, Dacă prin faptele sale se rădică și uimește. HASDEU, R. vezi 123. ♦ reflexiv A fi cuprins de mirare sau de admirație. Cît viteazul o zărește, Pe loc stă și se uimește. ALECSANDRI, P. II 91. • figurat Văile și munții se uimesc auzindu-i cînticele. EMINESCU, N. 5. Ce netedă cîmpie! cum ochiul se uimește! ALEXANDRESCU, P. 88. 2. (Învechit) A tulbura, a zăpăci, a buimăci. Mă uimești dacă nu mîntui... Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i. EMINESCU, O. I 154. Vinul... îngreuiază trupul și uimește și îmbată mintea. PISCUPESCU, O. 200. • reflexiv Pînă acum tu ești ca unul care a găsit o comoară... Se uimește, nu-i vine a crede. SADOVEANU, O. VII 88. Hamalul, carele nu mai văzuse să aibă atîta sumă de bani de cînd se născuse, se uimi de bucurie. GORJAN, H. II 15. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UIMI: UIMI verb 1. a minuna, a stupefia, a surprinde, a ului. (Ce-mi spui tu pur și simplu mă uimi.) 2. a ului, (figurat) a speria. (M-a uimi cu inteligența lui.) 3. a năuci, a stupefia, a ului. (Vestea aflată l-a uimi.) 4. a se cruci, a se minuna, a se ului, (popular) a se încruci, (regional) a se ugni, (Transilvania și Banat) a se pocozi, (învechit) a se ciudi, a se divi. (Se uimi de ce aude.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A UIMI: A UIMÍ a uimiésc tranzitiv 1) A face să fie cuprins de o mare mirare (sau admirație); a face să rămână profund impresionat; a minuna. 2) învechit A face să ajungă buimac; a buimăci; a zăpăci; a ului. /Orig. nec. Forme diferite ale cuvantului a uimi: a uimiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UIMI: UIMÍ, uimesc, verb IV. tranzitiv A stârni, a provoca o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; a impresiona puternic, a surprinde, a ului. ♦ (învechit) A tulbura, a zăpăci, a buimăci. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UIMI: UIMÍ, uimesc, verb IV. tranzitiv A stârni, a provoca o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; a impresiona puternic, a surprinde, a ului. ♦ (învechit) A tulbura, a zăpăci, a buimăci. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A UIMI: A UIMI a lăsa cu gura căscată (pe cineva), a lăsa mască / paf / țuț, a rupe gura lumii / târgului, a speria. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru uimi: uimí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele uimésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uimeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural uimeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru uimi: uimí (a uimi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele uimésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uimeá; conjunctiv prezent 3 să uimeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A UIMI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL uimi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului uimi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ce-mi spui tu pur și simplu mă uimi. M-a uimi cu inteligența lui. Vestea aflată l-a uimi. Se uimi de ce aude. Ce-mi spui tu pur și simplu mă uimi. M-a uimi cu inteligența lui. Vestea aflată l-a uimi. A UIMÍ uimiésc tranzitiv 1 A face să fie cuprins de o mare mirare sau admirație; a face să rămână profund impresionat; a minuna. Uimí a uimi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele uimésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uimeá; conjunctiv prezent 3 să uimeáscă. |
GRAMATICA cuvântului uimi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului uimi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul uimi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE uimi? Vezi cuvântul uimi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uimi?[ ui-mi ] Se pare că cuvântul uimi are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL uimi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se crede sau a se socoti buricul pământului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
