eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a triumfa triumf


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Triumfa [ tri-um-fa ]
VEZI SINONIME PENTRU triumfa PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a triumfa triumf în mai multe dicționare

Definițiile pentru a triumfa triumf din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a triumfa
Verbul: a triumfa (forma la infinitiv)
A triumfa conjugat la timpul prezent:
  • eu triumf
  • tu triumfi
  • el ea triumfă
  • noi triumfăm
  • voi triumfați
  • ei ele triumfă
VEZI VERBUL a triumfa CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRIUMFA:
TRIUMFÁ, triúmf, verb

I. intranzitiv

1. A repurta o victorie, o biruință. Supt Radu de la Afumați, ei se luptară vitejește pentru drepturile naționale și triumfară. BĂLCESCU, O. I 194. O vorbă, și țara era în picioare; și trebuia să triumfe, căci poporul se lupta pentru independența lui. id. ib. 326.

2. figurat A reuși, a avea succes; a se impune. Tactica lui triumfase încă o dată. C. PETRESCU, C. vezi 294. Domnule învățător, ai răbdare! zise dînsul cu însuflețire. Dreptatea trebuie să triumfe! REBREANU, R. I 97. E lege ca dreptatea și adevărul să triumfe asupra puterii și minciunii. BĂLCESCU, O. I 326.

3. A se mîndri, a se făli (de pe urma unei victorii); a jubila.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TRIUMFA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRIUMFA:
TRIUMFÁ, triúmf, verb

I. intranzitiv

1. A repurta o victorie strălucită, a birui în luptă.

2. figurat A reuși, a avea un mare succes; a se impune.

3. A se mândri, a jubila în urma unei victorii, a unui succes. [ pronunție: tri-um-.

– prezent industrie și: triumfez]

– Din latina triumphare, limba franceza triompher.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TRIUMFA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRIUMFA:
TRIUMFÁ, triúmf, verb

I. intranzitiv

1. A repurta o victorie strălucită, a birui în luptă.

2. figurat A reuși, a avea un mare succes; a se impune.

3. A se mândri, a jubila în urma unei victorii, a unui succes. [ pronunție: tri-um-.

– prezent industrie și: triumfez]

– Din latina triumphare, limba franceza triompher.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A TRIUMFA triumf
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A TRIUMFA triumf:
A TRIUMFÁ triúmf intranzitiv

1) A repurta un triumf; a birui cu succes.

2) A încerca o mare satisfacție în urma unui triumf; a se bucura nespus; a jubila.

3) figurat A intra în drepturi; a fi recunoscut. Adevărul a triumfat. [silabe tri-um-] /<lat. triumphare, limba franceza triompher

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TRIUMFA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRIUMFA:
TRIUMFÁ verb

I. intr.

1. A birui, a învinge.

2. (figurat) A reuși, a ieși învingător.

3. A se mândri cu o izbândă, a jubila. [pronume tri-um-, p.i. triúmf, 3,6 -fă. / < latina triumphare, conform limba franceza triompher].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TRIUMFA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRIUMFA:
TRIUMFÁ verb intr.

1. a birui, a învinge.

2. (figurat) a reuși, a ieși învingător.

3. a se mândri cu o izbândă, a jubila. (< latina triumphare, limba franceza triompher)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

triumfa
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru triumfa:
triumfá verb (silabe tri-um-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu triúmf, persoana a treia singular: el / ea și plural triúmfă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

TRIUMFA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRIUMFA:
TRIUMFA verb (livresc) a jubila. (Eu mă necăjeam, iar ea triumfa.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

triumfa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru triumfa:
triumfá (a triumfa) (tri-um-) verb, indicativ prezent 3 triúmfă
Forme diferite ale cuvantului triumfa: triumfaa triumfa

Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A TRIUMFA TRIUMF'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL triumfa
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului triumfa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Eu mă necăjeam, iar ea triumfa.
Eu mă necăjeam, iar ea triumfa.
Triumfá a triumfa tri-um- verb, indicativ prezent 3 triúmfă.

GRAMATICA cuvântului triumfa?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului triumfa.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul triumfa poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul triumfa se conjugă: ei ele triúmfă

CUM DESPART ÎN SILABE triumfa?
Vezi cuvântul triumfa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul triumfa?
[ tri-um-fa ]
Se pare că cuvântul triumfa are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL triumfa

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ursă, urse, substantiv feminin astronomie; livresc; în sintagma ursa mare sau mică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
dispozitiv care are proprietatea de a transforma un semnal luminos într-unul electric sau invers
a găsi cuiva o vină cu orice preț, a căuta cuiva nod în papură
carul-mare sau -mic, vezi car
în largul, pe întinsul, în cuprinsul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app