 | as |
|
| Treiera [ tre-ie-ra ] VEZI SINONIME PENTRU treiera PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a treiera treier în mai multe dicționareDefinițiile pentru a treiera treier din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a treiera (forma la infinitiv) A treiera conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TREIERA: TREIERÁ, tréier, verb I. tranzitiv 1. A separa boabele de restul unei plante (operație efectuată în trecut prin batere, iar astăzi cu mașini speciale). N-am treierat nici un spic. PREDA, Î. 10. Eu sînt Iohan, mașinistul. Tot grîul de pe lanurile acestea, eu îl treier. SADOVEANU, O. VIII 206. Romășcanii ce ară și seamănă toamna, seceră și treieră vara. DELAVRANCEA, O. II 19. Mi-e teamă ca să nu piei Cu porumbu nesăpat, Cu orzu netreierat, Cu grîul nesecerat, Cu meiul nevînturat. ȘEZ. I 113. • absolut Vedeți aria asta unde treieră atîta lume? PREDA, Î. 10. 2. figurat A umbla din loc în loc; a cutreiera. N-o să-și mai vadă nici cort, nici soție, Nici larga pustie Ce-n veci treiera. MACEDONSKI, O. I 15. verb reflexiv:eau prin cuget Universul să-l străbat în înălțime, Să-l măsor în adîncime și să-l treier în lărgime. id. ib. 272. Pentru dînsu-n toată verb reflexiv:emea drumurile treiera. PANN, P. vezi II 59. – Variantă: trierá (CREANGĂ, P. 160, CONTEMPORANUL, III 126, ALECSANDRI, P. III 62) verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru treiera: treierá (-r, -át), verb – A separa semințele cerealelor de restul plantei. – Variante treera, triera. – Mr. triγir(are), megl. trăir(ari). latina tribŭlāre (Densusianu, Hlr., 168; Koerting 9722; Pușcariu 1759; REW 8885), conform italiana trebbiare (sard. triulare), prov. treblar, spaniolă trillar, portugheză trilhar. – derivat treier (variantă Moldova trier), substantiv neutru (treierare, treierat); treierat, substantiv neutru (acțiunea de a treiera); treierător, substantiv masculin (persoană care se ocupă cu treieratul); treierătoare, substantiv feminin (femeie care treieră; mașină de treierat); treieriș, substantiv neutru (treierat); treierătură, substantiv feminin (grîu treierat). Forme diferite ale cuvantului treiera: treiera-r treiera-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TREIERA: TREIERÁ, tréier, verb I. tranzitiv 1. A separa (prin batere, cu mașini speciale etc.) boabele, semințele de restul unei plante. • Aparat de treierat = ansamblu, la o batoză sau la o combină, în care se efectuează operația de treierare a cerealelor. 2. figurat (Rar) A cutreiera. [ pronunție: tre-ie-. – Variante: (regional) trierá verb I] – latina tribulare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TREIERA: TREIERÁ, tréier, verb I. tranzitiv 1. A separa (prin batere, cu mașini speciale etc.) boabele, semințele de restul unei plante. • Mașină de treierat = batoză. 2. figurat (Rar) A cutreiera. [ pronunție: tre-ie-. – Variante: (regional) trierá verb I] – latina tribulare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A TREIERA treier: A TREIERÁ tréier tranzitiv (cereale sau păstăioase) A bate, separând boabele de restul plantei. /<lat. tribulare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru treiera: treiera verb vezi COLINDA. CUTREIERA. PARCURGE. STRĂBATE. VÎNTURA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru treiera: treierá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu tréier, persoana a treia singular: el / ea și plural tréieră Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru treiera: treierá (a treiera) verb, indicativ prezent 3 tréieră Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A TREIERA TREIER' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL treiera Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului treiera dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Treierá a treiera verb, indicativ prezent 3 tréieră. |
GRAMATICA cuvântului treiera? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului treiera. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul treiera poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE treiera? Vezi cuvântul treiera desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul treiera?[ tre-ie-ra ] Se pare că cuvântul treiera are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL treiera Inţelegi mai uşor cuvântul treiera dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Aparat de treierat = ansamblu, la o batoză sau la o combină, în care se efectuează operația de treierare a cerealelor Mașină de treierat = batoză |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL treiera |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pune sau a rândui pravilă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul treiera se conjugă: ei ele tréieră
