 | as |
|
| Trata [ tra-ta ] VEZI SINONIME PENTRU trata PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a trata în mai multe dicționareDefinițiile pentru a trata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a trata (forma la infinitiv) A trata conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRATA: TRATÁ, tratez, verb I. 1.. tranzitiv A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit chip. Făcea haz de el, fără a-l trata ca pe un egal. SADOVEANU, E. 95. Contez pe amiciția d-tale, ca să-l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu. CARAGIALE, O. II 292. Eram în bună companie, pe un rînd cu Nicu Bălcescu, C. A. Rosetti, frații Brătienii și mai mulți alții, care nu erau mai bine tratați decît mine. GHICA, A. 640. 2. tranzitiv A oferi unui oaspete mîncare sau băutură; a ospăta. Pînă iese Gica, tratează-ne cu ceva, țață Salomio, spune Tunsu. STANCU, despre 357. Turcii stau înfipți pe scaune, mestecînd liniștiți și cu sfințenie prăjiturile cu care fuseseră tratați. BART, S. M. 27. 3. tranzitiv (Cu privire la bolnavi) A supune unei îngrijiri medicale în scopul vindecării; a căuta. (reflexiv) Însuși... își făcea leacurile și se trata. NEGRUZZI, S. I 208. 4. intranzitiv A discuta, a duce tratative pentru a ajunge la o înțelegere, la încheierea unui contract, a unei convenții. În biroul căpităniei, patru hamali din comitetul sindicatului tratează... pentru înmormîntarea lui Gălăciuc. SAHIA, N. 40. Acest comitet să trateze diplomaticește cu Poarta. GHICA, A. 72. 5. tranzitiv A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. Balzac a tratat teoria familiei în scenete și imagini. IBRĂILEANU, S. 284. Coșbuc a deslușit conținutul adevărat și real al doinei poporului, dar... în loc de a-l trata în sensul epic, clasic, l-a tratat în parte romantic. GHEREA, ST. Hristos III 393. 6. tranzitiv A efectua un tratament (3). ♦ A pune o substanță chimică sau un material în contact cu un reactiv chimic, pentru a observa producerea unor reacții chimic specifice sau pentru a obține modificarea calității unui material. ♦ A supune semințele acțiunii unor agenți chimici sau fizici, pentru a preveni și a combate boli datorite insectelor sau ciupercilor. Eu rămîn aici, să facem planul de cultură și să tratăm sămînța. MIHALE, O. 13. – Variantă: (învechit) tractá (GHICA, A. 165, NEGRUZZI, S. II 154) verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRATA: TRATÁ, tratez, verb I. 1. tranzitiv A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel. 2. tranzitiv A oferi unui oaspete mâncare, băutură; a ospăta. 3. tranzitiv și reflexiv A (se) supune unui tratament medical. 4. tranzitiv A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative. 5. tranzitiv A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. 6. tranzitiv A supune unui tratament (3). ♦ specializare A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Variante: (învechit) tractá verb I] – Din italiana trattare, latina tractare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRATA: TRATÁ, tratez, verb I. 1. tranzitiv A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel. 2. tranzitiv A oferi unui musafir mâncare, băutură; a ospăta. 3. tranzitiv și reflexiv A (se) supune unui tratament medical. 4. tranzitiv A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative. 5. tranzitiv A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. 6. tranzitiv A supune unui tratament (3). ♦ specializare A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Variante: (învechit) tractá verb I] – Din italiana trattare, latina tractare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRATA: TRATÁ verb I. 1. trecut A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta într-un anumit fel. 2. trecut, reflexiv A (se) supune unui tratament. 3. trecut A oferi unui oaspete mâncare, băutură. ♦ A face cinste. 4. trecut A discuta, a duce tratative pentru a ajunge la o înțelegere. 4. trecut A dezvolta o temă științifică, literară etc. 6. trecut (tehnică) A supune (un corp, o substanță) acțiunii unui agent oarecare în vederea unui anumit scop. ♦ (Agr.) A supune semințele sau solul acțiunii unor agenți chimici sau fizici. [< italiana trattare, conform limba franceza traiter < latina tractare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A TRATA: A TRATÁ a trataéz 1. tranzitiv 1) (persoane) A supune efectelor unui comportament (operând după împrejurări cu ceva). a trata cu bunăvoință. 2) A servi cu mâncare sau băutură. 3) (bolnavi sau bolile acestora) A supune acțiunii unui tratament; a lecui. 4) (substanțe, materiale etc.) A supune acțiunii unui agent chimic sau fizic. a trata semințe cu insecticide. 5) (probleme, teme, subiecte etc.) A prezenta în urma unor cercetări. 2. intranzitiv (despre părți oficiale interesate) A duce tratative în vederea încheierii unor convenții; a negocia. /<lat. tractare, limba franceza traiter Forme diferite ale cuvantului a trata: a trataéz a trata1. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRATA: TRATÁ verb I. trecut 1. a avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta într-un anumit fel. 2. a oferi unui oaspete mâncare, băutură. • a face cinste. 3. a duce tratative pentru a ajunge la o înțelegere. 4. a dezvolta o temă științifică etc. 5. a supune (un corp, o substanță) acțiunii unui agent oarecare în vederea unui anumit scop. • a supune semințele, apa sau solul (acțiunii unor agenți chimici sau fizici. II. trecut, reflexiv a (se) supune unui tratament medical. (< italiana trattare, latina tractare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRATA: TRATA verb 1. a lua. (L-a trata cu binele.) 2. a cinsti, a ospăta, a servi, (popular) a omeni, a tratarisi. (L-a trata cu mîncare și băutură.) 3. (medicina) a (se) căuta, a (se) îngriji, (popular și fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (învechit) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a trata de astm.) 4. a negocia, a parlamenta. (A trata cu partea adversă.) 5. a negocia. (A trata încheierea unei tranzacții.) 6. a dezbate, a discuta, (învechit) a tratarisi. (Ce subiect trata ?) 7. a aborda, (figurat) a ataca. (A trata următoarea temă...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TRATĂ: TRÁTĂ substantiv feminin titlu de credit pe termen scurt care, în baza unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât creditorul; poliță. (< italiana tratta, germana Tratte) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRATĂ: TRÁTĂ, trate, substantiv feminin Cambie prin care creditorul dispune unui debitor al său să plătească o sumă de bani unei alte persoane la o dată precizată; poliță. – Din italiana tratta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TRATĂ: TRÁTĂ substantiv feminin Cambie care, în baza unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât creditorul; poliță. [< italiana tratta, conform limba franceza traite]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRATĂ: TRÁTĂ, trate, substantiv feminin Cambie care, în virtutea unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât creditorul; poliță. – Din italiana tratta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru trată: *trátă forme, plural e (it. tratta, trată, fem. despre tratto, tras; limba franceza traite). comerț Poliță, adeverință de împrumut. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRATĂ: TRÁTĂ, trate, substantiv feminin Cambie care, în virtutea unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRATĂ: TRATĂ substantiv (finanțe) cambie, poliță, (învechit) obligă, sinet, (germanism învechit) vecsel. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trată: trată forme poliță de plătit aducătorului o sumă anumită (= italiana tratta). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trata: tratá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu tratéz, persoana a treia singular: el / ea și plural trateáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trată: trátă substantiv feminin, genitiv dativ articulat trátei; plural tráte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trata: tratá (a trata) verb, indicativ prezent 3 trateáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trată: trátă substantiv feminin, plural tráte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TRATĂ: TRÁTĂ substantiv verbal poliță. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A TRATA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TRATĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trată dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A TRATÁ tratĂéz 1. TratĂ cu bunăvoință. TratĂ semințe cu insecticide. L-a tratĂ cu binele. L-a tratĂ cu mîncare și băutură. S-a tratĂ de astm. A tratĂ cu partea adversă. A tratĂ încheierea unei tranzacții. Ce subiect tratĂ ? 7. A tratĂ următoarea temă. L-a tratĂ cu binele. S-a tratĂ de astmă. A tratĂ următoarea temă. Tratá a tratĂ verb, indicativ prezent 3 trateáză. |
GRAMATICA cuvântului TRATĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trată. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TRATĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE trata? Vezi cuvântul trata desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trata?[ tra-ta ] Se pare că cuvântul trata are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TRATĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adverbial a curge pânză?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul trata se conjugă: ei ele trateáză
