eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a trai


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Trai [ tra-i ]
VEZI SINONIME PENTRU trai PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a trai în mai multe dicționare

Definițiile pentru a trai din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a trăi
Verbul: a trăi (forma la infinitiv)
A trăi conjugat la timpul prezent:
  • eu trăiesc
  • tu trăiești
  • el ea trăiește
  • noi trăim
  • voi trăiți
  • ei ele trăiesc
VEZI VERBUL a trăi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRAI:
TRAI substantiv neutru

1. Viață, existență. Muncind cît muncește azi, dar pe pămîntul lui, omul ar avea un trai de două ori mai bun. REBREANU, R. I 95. Cu voinicii-mi place traiul, Ori îi văd cu spada-n mîni Ori cu naiul. COȘBUC, P. I 84. Și-și aleseră loc de trai, un bordei. ISPIRESCU, L. 169. Omul, care simte traiul său scurt, ar dori ca tot lucrul să se îndeplinească în acest moment iute. BĂLCESCU, O. II

10.
       • Expresia: A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea suporta viața din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva. Și-a măritat fata curînd după moartea nevestii: nu mai era de trai

– trebuia odată căpătuită. CARAGIALE, S. 81. A-și trăi traiul vezi trăi (3). A-și trăi traiul (și a-și mînca mălaiul) vezi trăi (3).

2. Viață bună, mulțumită și îmbelșugată; desfătare, petrecere. Traiul lumii, dragă tată, Cine vor, aceia lese-l. EMINESCU, O. I 102. Vinișor de nouă ai Cum e mai bun pentru trai. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 488. Cum aș face, cum aș drege, Că pe toate le-aș culege, Să-mi fac traiul și să mor, Legănat pe sînul lor. ALECSANDRI, P. P. 337.
       • Expresia: Trai, neneaco, cu banii babachii vezi babacă. A se pune (sau a se așeza) pe trai = a începe o viață bună, de belșug, de desfătare; a se pune pe petreceri. Se puse pe trai și trăiră vac de om nesupărați de nimeni. ISPIRESCU, L. 111.

3. Conviețuire. Dacă nu te sparie traiul cu un bătrîn, hotărăște-te a-mi îndulci, puținele zile ce mi-a mai rămas. NEGRUZZI, S. I 109.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

A TRĂI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A TRĂI:
A TRĂÍ a traiiésc

1. intranzitiv

1) A se afla în viață; a-și duce existența; a viețui; a exista.
       • a trai cât lumea a avea o viață foarte lungă. Să trăiești! a) formulă de salut; b) formulă de mulțumire pentru un bine făcut.

2) (urmat, de obicei, de un circumstanțial de mod) A practica un (anumit) mod de trai; a duce.
       • a trai ca în sânul lui Dumnezeu (sau lui Avraam) a duce o viață îmbelșugată și fără griji.

3) A profita de bunurile vieții; a se bucura de viață.

4) A fi stabilit cu traiul (întru-un anumit loc); a locui.

5) popular A fi în relații de dragoste cu cineva.
       • a trai bine (sau rău) cu cineva a se împăca bine (sau rău) cu cineva. a trai (cu cineva) ca mâța cu câinele a nu se înțelege (cu cineva).

6) A continua să existe; a dura; a dăinui; a persista.

7) (urmat de un complement indirect cu prepoziția din) A-și asigura existența cu mijloacele necesare. a trai din salariu.
       • a trai din seul său a-și duce viața din ceea ce a agonisit. a trai pe spinarea cuiva a parazita.

8) (urmat de un complement indirect cu prepoziția cu) A-și menține existența fizică cu o anumită hrană. a traicu verdețuri.

2. tranzitiv

1) A consuma prin existență. a trai o viață fericită. a trai clipe fericite.
       • A-și a trai traiul (și a-și mânca mălaiul) a ajunge la sfârșitul vieții.

2) figurat A simți cu toată făptura. a trai o mare bucurie.

3) A transpune în fapte reale. A-și a trai arta sa. /<sl. trajati
Forme diferite ale cuvantului a trai: iésc a trai1.
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TRĂI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRĂI:
TRĂI verb

1. a viețui, (popular) a hălădui, a sălășlui, (regional) a lăbădui, a sălăși, (Olt.) a sufleți, (învechit) a custa, a locui, a sălășui, a via. (Au trai fericiți pe aceste meleaguri.)

2. a exista, a fi, a viețui, (rar) a ființa, (regional) a lăbădui, (învechit) a dăinui. (Cît trai, omul învață.)

3. a o duce, a viețui. (Cum trai?)

4. (juridic) a coabita, a conviețui, a viețui. (Au trai timp de doi ani ca soț și soție.)

5. a viețui, (rar) a mișca. (Nu mai trai.)

6. a petrece. (A trai acolo o bună parte din viață.)

7. a apuca, a prinde, a vedea. (Simțea că nu va mai trai ziua de mîine.)

8. a se ține, a viețui. (trai de azi pe mîine.)

9. a se întreține. (trai din retribuție.)

10. a crește, a se dezvolta, a vegeta. (Ciupercile trai în sol bogat.)

11. a încerca, a simți. (A trai un sentiment de jenă.)

12. a dăinui, a dura, a exista, a fi, a se menține, a se păstra, a se perpetua, a persista, a rămîne, a ține, (rar) a subzista, (învechit) a locui, a petrece, a sta, a via. (Cît va trai lumea și pămîntul; vechi obicei care trai și astăzi.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TRĂI
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TRĂI:
TRĂI verb

1. Trăescu, Miu (AO XV 158).

2. Trăilă prenume:

– fiul popii Nichii 1780 (AO XXI 194);

– Turturea, olt. (RA VI 42);

– Bobei, olt. (BCI VIII 18);

– Boghici din Chiojd (Mz Pl I 67);

– feciorul Mihnii Buzieanu 1781 (AO III 427). Acest prenume este luat în sensul unei urări la nașterea copilului, echivalent cu limba slavă (veche) Dabija.

3.

– nume de familie (Sd XV 8; Arh; LB; Am 108; Sd XXII).

4. Traiulă (Sur XV); Trăilescu act.

5. Din blg. Тpaйкo: Traico cel Bătrîn (17 B III 616).
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

TRAI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAI:
TRAI s.

1. viață, (învechit) cust, custare. (A dus un trai agitat.)

2. viață, viețuire, (popular) sălășluire, (învechit) sălășluință. (trai lui îndelungat pe aceste locuri.)

3. existență, viață, zile (la plural), (învechit și popular) petrecere, viețuire, (popular și fam.) veac, (învechit) petrecanie. (trai lui se scurgea în liniște.)

4. (juridic) coabitare, conviețuire. (trai celor doi soți a fost scurt.)

5. întreținere, subzistență. (Mijloace de trai.) modificată
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TRAI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRAI:
TRAI substantiv neutru

1. Viață, existență.
       • Mod de trai = ansamblul, condițiilor materiale și spirituale specifice vieții unei persoane, unui grup social, unei societăți.
       • Expresia: A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva.

2. Viață bună, fericită și îmbelșugată; desfătare, petrecere.

3. Conviețuire.

– Din trăi (derivat regresiv).
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TRAI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRAI:
TRAI substantiv neutru

1. Viață, existență.
       • Mod de trai = ansamblul condițiilor materiale și spirituale specifice vieții unei persoane, unui grup social, unei societăți.
       • Expresia: A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva.

2. Viață bună, fericită și îmbelșugată; desfătare, petrecere.

3. Conviețuire.

– Din trăi (derivat regresiv).
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TRAI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAI:
TRAI traiiuri n.

1) Totalitate a condițiilor materiale și culturale de viață ale oamenilor.
       • A nu mai avea trai a se afla în condiții de oprimare morală sau psihică insuportabilă.

2) Existență umană; viață. Nivel de trai.

3) Viață bună.
       • A se pune pe trai a începe o viață bogată, plină de plăceri.

4) Viață în comun; conviețuire. [Monosilabic] /v. a trăi
Forme diferite ale cuvantului trai: iuri
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TRAI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TRAI:
TRAI s.

1. viață, (învechit) cust, custare. (A dus un trai agitat.)

2. viață, viețuire, (popular) sălășluire, (învechit) sălășluință. (traiul lui îndelungat pe aceste locuri.)

3. existență, viață, zile (la plural), (învechit și popular) petrecere, viețuire, (popular și fam.) veac, (învechit) petrecanie. (traiul lui se scurgea în liniște.)

4. vezi coabitare.

 5. vezi subzistență.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

trăi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trăi:
trăí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele trăiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea trăiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural trăiáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

trăi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trăi:
trăí (a trai) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele trăiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea trăiá; conjunctiv prezent 3 să trăiáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A trăi
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A trăi:
A trăi ≠ a muri
Definiție sursă: Dicționar de antonime

trai
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trai:
trai substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

trai
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trai:
trai substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A TRAI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trai
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trai dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A TRĂÍ traiiésc 1.
       • trai cât lumea a avea o viață foarte lungă.
       • trai ca în sânul lui Dumnezeu sau lui Avraam a duce o viață îmbelșugată și fără griji.
       • trai bine sau rău cu cineva a se împăca bine sau rău cu cineva.
Trai cu cineva ca mâța cu câinele a nu se înțelege cu cineva.
Trai din salariu.
       • trai din seul său a-și duce viața din ceea ce a agonisit.
Trai pe spinarea cuiva a parazita.
Traicu verdețuri.
Trai o viață fericită.
Trai clipe fericite.
       • A-și trai traiul și a-și mânca mălaiul a ajunge la sfârșitul vieții.
Trai o mare bucurie.
A-și trai arta sa.
Au trai fericiți pe aceste meleaguri.
Cît trai, omul învață.
Cum trai? 4.
Au trai timp de doi ani ca soț și soție.
Nu mai trai.
A trai acolo o bună parte din viață.
Simțea că nu va mai trai ziua de mîine.
Trai de azi pe mîine.
Trai din retribuție.
Ciupercile trai în sol bogat.
A trai un sentiment de jenă.
Cît va trai lumea și pămîntul; vechi obicei care trai și astăzi.
Au trai fericiți pe aceste meleaguri.
Cât trai, omul învață.
Cum trai? 4.
Nu mai trai.
A trai acolo o bună parte din viață.
Trai de azi pe mâine.
A dus un trai agitat.
Trai lui îndelungat pe aceste locuri.
Trai lui se scurgea în liniște.
Trai celor doi soți a fost scurt.
Mijloace de trai.
TRAI traiiuri n.
       • A nu mai avea trai a se afla în condiții de oprimare morală sau psihică insuportabilă.
Nivel de trai.
       • A se pune pe trai a începe o viață bogată, plină de plăceri.
A dus un trai agitat.
Traiul lui îndelungat pe aceste locuri.
Traiul lui se scurgea în liniște.
Trăí a trai verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele trăiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea trăiá; conjunctiv prezent 3 să trăiáscă.

GRAMATICA cuvântului trai?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trai.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trai poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul trai sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE trai?
Vezi cuvântul trai desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trai?
[ tra-i ]
Se pare că cuvântul trai are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL trai
Inţelegi mai uşor cuvântul trai dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea suporta viața din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva
A se pune sau a se așeza pe trai = a începe o viață bună, de belșug, de desfătare; a se pune pe petreceri
Mod de trai = ansamblul, condițiilor materiale și spirituale specifice vieții unei persoane, unui grup social, unei societăți
A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva
Mod de trai = ansamblul condițiilor materiale și spirituale specifice vieții unei persoane, unui grup social, unei societăți
A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL trai

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a face cuiva parte de ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
acid al fosforului care conține mai puțin oxigen decât acidul fosforic
a se păcăli într-o afacere
a da cuiva ceva, a face cuiva rost de ceva; a-l avea în vedere cu
fâșie îngustă de mătase, de carton, de piele etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app