 | as |
|
| Tambură [ tam-bu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU tambură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a tambura în mai multe dicționareDefinițiile pentru a tambura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a tambura (forma la infinitiv) A tambura conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TAMBURĂ: TAMBÚRĂ, tambure, substantiv feminin Vechi instrument muzical asemănător cu mandolina, avînd coarde de metal, cutia de rezonanță bombată și gîtul lung. Toată verb reflexiv:emea, pe drum, l-a îngrijit căpitanul ca un frate, ziua și noaptea, cîntîndu-i din gură și cu tambura manele turcești și cîntece de palicari. CARAGIALE, O. III 49. Cîntul începu să devie din ce în ce mai slab; tambura îi căzu din mîini și frumoasa jună adormi. FILIMON, C. 67. Buzna-n casă n-oi da, Să vă cînt cu tambura. ȘEZ. V 63. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tambură: tambúră (-re), substantiv feminin – Lăută. – Variante tambur. Mr. tămbără, megl. tambură. limba turcă (per.) tambur (Șeineanu, II, 347; Lokotsch 2015; Ronzevalle 67), conform limba neogreacă ταμπουρᾶς, limba bulgară, limba sârbă tambura, italiana tamburo, limba franceza tambour, spaniolă atambor. – derivat tamburină, substantiv feminin, din limba franceza tambourin; tambur, substantiv neutru, din italiana tamburo; tambur-major, substantiv masculin, din limba franceza tambour major. Forme diferite ale cuvantului tambura: tambura-re Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru tambură: tambură, instrument de coarde popular din familia lautei*, răspândit în Bulgaria. Poate avea până la 12 coarde, dintre care unele purtătoare ale melodiei, iar altele, de tipul burdonului (II, 2), servesc pentru acompaniament* și sunt acordate (2) în cvarte* și în cvinte*. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAMBURĂ: TAMBÚRĂ tamburae forme (în Orient) Instrument muzical asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung, prevăzut cu trei coarde metalice duble, care produc sunete fiind atinse cu un plectru. /<ngr. tampúras, în turcă tambura Forme diferite ale cuvantului tambura: tamburae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TAMBURA: TAMBURÁ, tamburez, verb I. intranzitiv (Rar) A bate toba; prin extensie a bate ușor și ritmic în ceva. Căpitanul Klapka începu într-un tîrziu să tambureze ușor cu degetele pe masă. REBREANU, P. S. 57. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TAMBURA: TAMBURÁ verb I. trecut a lustrui suprafața pieselor cu un abraziv. II. intr. a bate în tobă; (prin extensie) a bate ușor și ritmic în ceva; a tamburina. (< italiana tamburare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TAMBURĂ: TAMBÚRĂ, tambure, substantiv feminin Vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al acesteia. – Din limba turcă tambur. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TAMBURĂ: TAMBÚRĂ, tambure, substantiv feminin Vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al acesteia. – Din limba turcă tambur. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A TAMBURA: A TAMBURÁ a tamburaéz intranzitiv rar 1) A bate toba. 2) A lovi ușor și ritmic într-un obiect tare, producând sunete ca de tobă. /Din tambur Forme diferite ale cuvantului a tambura: a tamburaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TAMBURĂ: TAMBÚRĂ substantiv feminin Mandolină cu gâtul lung și cu coardele de metal, obișnuită la popoarele arabo-persane. [< limba franceza tambourah]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TAMBURA: TAMBURÁ verb I. intr. (Italienism) A bate toba; (prin extensie) a bate ușor și ritmic în ceva; a tamburina. [< italiana tamburare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TAMBURA: TAMBURÁ, tamburez, verb I. intranzitiv (Rar) A bate toba; prin extensie a bate ușor și ritmic în ceva. – Din tambur. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TAMBURĂ: TAMBURĂ substantiv 1. – olt. (Sd XXII). 2. Tîmbur(i) b., mold.; -ești substantiv Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tambură: tambúră (instrument muzical) substantiv feminin, genitiv dativ articulat tambúrei; plural tambúre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tambură: tambúră (mandolină) substantiv feminin, genitiv dativ articulat tambúrei; plural tambúre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tambura: tamburá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu tamburéz, persoana a treia singular: el / ea tambureáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A TAMBURA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tambura Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tambura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TAMBÚRĂ tamburae forme în Orient Instrument muzical asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung, prevăzut cu trei coarde metalice duble, care produc sunete fiind atinse cu un plectru. A TAMBURÁ tamburaéz intranzitiv rar 1 A bate toba. |
GRAMATICA cuvântului tambura? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tambura. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tambura poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tambură? Vezi cuvântul tambură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tambură?[ tam-bu-ră ] Se pare că cuvântul tambură are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Carte de vise?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul tambură are forma: tambúre
