 | as |
|
| Surghiuni [ sur-ghi-u-ni ] VEZI SINONIME PENTRU surghiuni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a surghiuni în mai multe dicționareDefinițiile pentru a surghiuni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a surghiuni (forma la infinitiv) A surghiuni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SURGHIUNI: SURGHIUNÍ, surghiunesc, verb IV. tranzitiv (Astăzi rar) A exila, a deporta. Poruncește mai bine să-mi taie capul sau surghiunește-mă ca pe atîți alți boieri pămînteni ai țării. FILIMON, C. 63. • figurat Aici în strada Țicău numărul 4, nu era numai o locuință mizerabilă într-o margine umilită de tîrg. Era mai cu samă un exil. Surghiunit de împrejurările vieții se afla aici Ion Creangă în calitatea lui de cărturar. SADOVEANU, E. 94. • reflexiv pasiv Lala-Mahomet ce se numise vizir, surghiunindu-se Sinan, murise trei zile după aceea. BĂLCESCU, O. II 166. ♦ figurat A izgoni, a alunga. Dacă adevărul ar fi surghiunit de pre pămînt, numai în vorba a doi șireți s-ar putea afla. NEGRUZZI, S. III 293. – Variantă: surguní (HOGAȘ, M. N. 13, HASDEU, I. vezi 229) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SURGHIUNI: SURGHIUNI verb (juridic) 1. a alunga, a exila, a goni, a izgoni, a ostraciza, a proscrie, (livresc) a relega, (învechit) a urgisi. (L-a surghiuni din țară.) 2. a deporta. (Condamnatul a fost surghiuni.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SURGHIUNI: A SURGHIUNÍ a surghiuniésc tranzitiv învechit 1) A trimite în surghiun; a exila; a deporta. 2) figurat A sili să trăiască printre străini; a izgoni; a alunga. /Din surghiun Forme diferite ale cuvantului a surghiuni: a surghiuniésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru surghiuni: surghiuní (a surghiuni) (învechit) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele surghiunésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea surghiuneá; conjunctiv prezent 3 să surghiuneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru surghiuni: surghiuní verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele surghiunésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea surghiuneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural surghiuneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SURGHIUNI: SURGHIUNÍ, surghiunesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A exila, a deporta, a proscrie. ♦ figurat A izgoni, a alunga. – Din surghiun. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SURGHIUNI: SURGHIUNÍ, surghiunesc, verb IV. tranzitiv A exila, a deporta, a proscrie. ♦ figurat A izgoni, a alunga. – Din surghiun. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SURGHIUNI: SURGHIUNÍ verb vezi alunga, depărta, goni, izgoni, îndepărta. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru surghiuni: surghiuni verb vezi ALUNGA. DEPĂRTA. GONI. IZGONI. ÎNDEPĂRTA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SURGHIUNI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL surghiuni Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului surghiuni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a surghiuni din țară. Condamnatul a fost surghiuni. A SURGHIUNÍ surghiuniésc tranzitiv învechit 1 A trimite în surghiun; a exila; a deporta. L-a surghiuni din țară. Surghiuní a surghiuni învechit verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele surghiunésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea surghiuneá; conjunctiv prezent 3 să surghiuneáscă. |
GRAMATICA cuvântului surghiuni? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului surghiuni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul surghiuni poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE surghiuni? Vezi cuvântul surghiuni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul surghiuni?[ sur-ghi-u-ni ] Se pare că cuvântul surghiuni are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL surghiuni |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gurile rele?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
