eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a stirbi


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
ştirbi [ ştir-bi ]
VEZI SINONIME PENTRU ştirbi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a stirbi în mai multe dicționare

Definițiile pentru a stirbi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a știrbi
Verbul: a știrbi (forma la infinitiv)
A știrbi conjugat la timpul prezent:
  • eu știrbesc
  • tu știrbești
  • el ea știrbește
  • noi știrbim
  • voi știrbiți
  • ei ele știrbesc
VEZI VERBUL a știrbi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘTIRBI:
ȘTIRBÍ, știrbesc, verb IV.

1. reflexiv A pierde o parte componentă, a se micșora, a se împuțina, a rămîne ciuntit; (despre instrumente de tăiat) a avea lipsă o parte din muchia tăișului; a se toci. Acea moșie... a rămas... a orașului. Se zice că s-ar fi cam știrbit pe ici pe colea în timpurile din urmă. GHICA, la TDRG. Sabia ți s-a știrbit, pușca ți s-a ruginit. ȘEZ. VIII 167.
       • (Subiectul este partea pierdută) În timp ce și în spațiu se chemă tot, fără ca, cu toate acestea, să se știrbească ceva din esența acestui tot. MACEDONSKI, O. IV 156.
       • (Subiectul este un abstract) Rar de tot, cînd desimea codrului se știrbea oleacă în dreapta sau în stînga... puteai să înțelegi ce este mai încolo. GALACTION, O. I 281.
       • tranzitiv Crezînd că drege ceea ce aripa zdrobitoare a timpului... stricase la gingașul monument al lui Neagoie, el n-a făcut altceva decît a-l altera și mai tare, decît a-l ciunti, a-l păta, a-l știrbi și a-l scrînti în multe părți ale sale. ODOBESCU, S. II 513.

2. intranzitiv A-și pierde dinții, a deveni știrb.

3. tranzitiv figurat A aduce o diminuare puterii, dreptului, prestigiului cuiva. Orice înclinare care știrbește vitejia în lupta vieții e o slăbiciune care te face să rămîi în urmă, învins și strivit. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î.

11.
♦ A vătăma, a atinge, a nu respecta. E praznic astăzi, sînt «Toți sfinții» Și din bătrîni e obicei în cinstea sfinților să bei

– Și legea n-o știrbesc părinții. COȘBUC, P. I 115.

– Variantă: (rar) știrbá (GANE, N. I 111) verb

I.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȘTIRBI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘTIRBI:
ȘTIRBÍ, știrbesc, verb IV.

1. intranzitiv A pierde unul sau mai mulți dinți; a deveni știrb.

2. reflexiv (Despre vase de gospodărie și alte obiecte) A pierde o bucățică din margine; a se ciobi; (despre instrumente de tăiat) a avea lipsă o părticică (sau mai multe) din muchia tăișului; a se toci; prin extensie a se ciunti.
       • tranzitiv Am știrbit o farfurie.

3. tranzitiv figurat A diminua valoarea, prestigiul cuiva; a nesocoti, a încălca (o lege, un drept etc.); a aduce prejudicii cuiva.

– Din știrb.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȘTIRBI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘTIRBI:
ȘTIRBÍ, știrbesc, verb IV.

1. intranzitiv A-și pierde dinții, a deveni știrb.

2. reflexiv (Despre vase de gospodărie și alte obiecte) A pierde o părticică din margine; a se ciobi; (despre instrumente de tăiat) a avea lipsă o părticică (sau mai multe) din muchia tăișului; a se toci; prin extensie a se ciunti.
       • tranzitiv Am știrbit o farfurie.

3. tranzitiv figurat A diminua valoarea, prestigiul cuiva; a nesocoti, a încălca (o lege, un drept etc.); a aduce prejudicii cuiva.

– Din știrb.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A ȘTIRBI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ȘTIRBI:
A ȘTIRBÍ a stirbiésc

1. intranzitiv (despre per- soane) A-și pierde unul sau mai mulți dinți; a deveni știrb.

2. tranzitiv

1) A face să se știrbească.

2) (onoarea, reputația, drepturile etc.) A diminua, aducând prejudicii. /Din știrb
Forme diferite ale cuvantului a stirbi: a stirbiésc a stirbi1.

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ȘTIRBI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘTIRBI:
ȘTIRBI verb

1. (regional) a (se) știrboci. (E bătrîn, a stirbi tare.)

2. a (se) ciobi, a (se) ciocni. (S-a stirbi un pahar din serviciu.)

3. a (se) toci. (Cuțitul s-a stirbi.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

știrbi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru știrbi:
știrbí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele știrbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea știrbeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural știrbeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

știrbi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru știrbi:
știrbí (a stirbi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele știrbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea știrbeá; conjunctiv prezent 3 să știrbeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ȘTIRBI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȘTIRBI:
ȘTIRBÍ verb vezi abate, călca, contraveni, diminua, încălca, nesocoti, scădea, viola.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

știrbi
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru știrbi:
știrbi verb vezi ABATE. CĂLCA. CONTRAVENI. DIMINUA. ÎNCĂLCA. NESOCOTI. SCĂDEA. VIOLA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A STIRBI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL știrbi
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului știrbi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A ȘTIRBÍ știrbiésc 1.
E bătrân, a știrbi tare.
S-a știrbi un pahar din serviciu.
Cuțitul s-a știrbi.
E bătrîn, a știrbi tare.
S-a știrbi un pahar din serviciu.
Cuțitul s-a știrbi.
știrbí a știrbi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele știrbésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea știrbeá; conjunctiv prezent 3 să știrbeáscă.

GRAMATICA cuvântului știrbi?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului știrbi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul știrbi poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE ştirbi?
    Vezi cuvântul ştirbi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ştirbi?
    [ ştir-bi ]
    Se pare că cuvântul ştirbi are două silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL știrbi

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Avuție națională?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    sancțiune care constă în lovituri sau în torturi aplicate unui delincvent
    cu orice preț, necondiționat, neapărat
    totalitatea valorilor materiale și spirituale de care dispune un popor, o țară la un moment dativ – avut + sufix -ie
    formulă de urare să se împlinească ceea ce doresc sau dorești etc
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app