eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a spovedi


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Spovedi [ spo-ve-di ]
VEZI SINONIME PENTRU spovedi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a spovedi în mai multe dicționare

Definițiile pentru a spovedi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a spovedi
Verbul: a spovedi (forma la infinitiv)
A spovedi conjugat la timpul prezent:
  • eu spovedesc
  • tu spovedești
  • el ea spovedește
  • noi spovedim
  • voi spovediți
  • ei ele spovedesc
VEZI VERBUL a spovedi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPOVEDI:
SPOVEDÍ, spovedesc, verb IV. reflexiv (În biserica creștină) A-și mărturisi unui duhovnic păcatele spre a obține iertarea lor; prin extensie a mărturisi cuiva o taină, a se destăinui. Spovedi-m-aș dumitale, babă bună. EFTIMIU, Î. 29. Fost-ai înamorat verb reflexiv:odată?...

– Am fost de mai multe ori, de verb reflexiv:eme ce mă siliți să mă spovedesc și să-mi fac confesiunea. ALECSANDRI, T. I 282. Ce să te mai spovedești? Ce-i să spui duhovnicului? că ești un tîlhar și un vînzător? NEGRUZZI, S. I 156.
       • tranzitiv (Complementul indică greșeala, taina mărturisită) Of, gură lungă, tu îmi ești năpastă! Se căinează el de ce-a rostit: Aminte și-a adus... Că are un păcat de spovedit! DEȘLIU, M. 39. Pe-afară, pe sub streșini, cîțiva mai oropsiți se fereau de ploaie și-și spovedeau, oftînd, nevoile. REBREANU, R. I 192.
♦ tranzitiv (termen bisericesc) A primi mărturisirea unui credincios. A scăpat dintre cei care s-au îmbolnăvit doar popa Gheorghe, care fusese să spovedească și să grijească pe cei de mureau. CAMIl PETRESCU, O. I 233.

– Variante: ispovedí (SADOVEANU, O. V 436), spoveduí (NEGRUZZI, S. I 81) verb IV.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SPOVEDI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPOVEDI:
SPOVEDI verb

1. (termen bisericesc) a (se) mărturisi, (învechit și regional) a (se) griji, (învechit) a (se) duhovnici. (S-a spovedi preotului.)

2. a se confesa, a se destăinui, a se mărturisi, (livresc) a se confia, (învechit și popular) a se dezveli. (S-a spovedi unui prieten.)

3. a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a împărtăși, a încredința, a mărturisi, a revela, a spune, (livresc) a confia, (învechit și popular) a dezveli, (regional) a deveghea, (învechit) a propovădui. (I-a spovedi marele său secret.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SPOVEDI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPOVEDI:
SPOVEDÍ, spovedesc, verb IV. reflexiv (În practicile Bisericii creștine) A mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea lor.
♦ tranzitiv (Despre duhovnici) A asculta mărturisirea greșelilor făptuite de un credincios.
♦ reflexiv și tranzitiv A mărturisi cuiva o taină; a (se) destăinui. [Variante: (învechit) ispovedí, ispoveduí, (regional) spoveduí verb IV]

– Din limba slavă (veche) ispovĕdati.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SPOVEDI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPOVEDI:
SPOVEDÍ, spovedesc, verb IV. reflexiv (în ritualul ortodox și catolic) A mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea lor.
♦ tranzitiv (Despre duhovnici) A asculta mărturisirea greșelilor făptuite de un credincios.
♦ reflexiv și tranzitiv A mărturisi cuiva o taină; a (se) destăinui. [Variante: (învechit) ispovedí, ispoveduí, (regional) spoveduí verb IV]

– Din limba slavă (veche) ispovĕdati.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

spovedi
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru spovedi:
spovedí (-désc, -ít), verb –

1. A confesa. –

2. (Muntenia) A trăncăni, a da bacalaureatul.

– Variante (i)spoved(u)i, (i)spovăd(u)i și derivat limba slavă (veche) ipovĕdeti, sŭpovĕdeti (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 359); variantă sînt învechit

– derivat spovadă, substantiv feminin (confesiune); spovedanie, substantiv feminin (confesiune); nespovedit, adjectiv (nemărturisit).
Forme diferite ale cuvantului spovedi: -désc spovedi-ít

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

spovedi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spovedi:
spovedí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spovedésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spovedeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural spovedeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

spovedi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spovedi:
spovedí (a spovedi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spovedésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spovedeá; conjunctiv prezent 3 să spovedeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A SPOVEDI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SPOVEDI:
A SPOVEDÍ a spovediésc tranzitiv (credincioși creștini) A supune ritualului de spovedanie. /<sl. ispovĕdati
Forme diferite ale cuvantului a spovedi: a spovediésc

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

spovedi
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru spovedi:
spovedí vezi a-și mărturisi păcatele (la cele patru posturi). [slava ISPOVĬEDATI].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'A SPOVEDI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL spovedi
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spovedi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
S-a spovedi preotului.
S-a spovedi unui prieten.
I-a spovedi marele său secret.
S-a spovedi preotului.
S-a spovedi unui prieten.
I-a spovedi marele său secret.
Spovedí a spovedi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spovedésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spovedeá; conjunctiv prezent 3 să spovedeáscă.
A SPOVEDÍ spovediésc tranzitiv credincioși creștini A supune ritualului de spovedanie.

GRAMATICA cuvântului spovedi?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spovedi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spovedi poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul spovedi sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE spovedi?
Vezi cuvântul spovedi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spovedi?
[ spo-ve-di ]
Se pare că cuvântul spovedi are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spovedi

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și burzului creasta?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
broscariță; limba-boului
a nu se lăsa prea mult rugat
a se grozăvi, a se îngâmfa
a da pe cineva afară dintr-un locuțiune a arăta pe cineva cu degetul, se spune despre cineva pe care lumea îl disprețuiește pentru faptele sale
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app