|
Spârcui [ spâr-cu-i ] VEZI SINONIME PENTRU spârcui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a sparcui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a sparcui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a spârcui (forma la infinitiv) A spârcui conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPÂRCUI: SPÂRCUÍ, spârcuiesc, verb IV. tranzitiv (învechit și regional) A rupe în bucăți; a sfâșia, a sfârtica, a ciopârți. ♦ A distruge, a nimici; a pune pe fugă, a risipi, a împrăștia. ♦ reflexiv A evacua fecalele în mici cantități (și des). [prezent industrie și: spấrcui] – Spârc + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPÂRCUI: SPÂRCUÍ, spârcuiesc, verb IV. tranzitiv (învechit și regional) A rupe în bucăți; a sfâșia, a sfârtica, a ciopârți. ♦ A distruge, a nimici; a pune pe fugă, a risipi, a împrăștia. ♦ reflexiv A evacua fecalele în mici cantități (și des). [prezent industrie și: spấrcui] – Spârc + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SPÂRCUI: A SPÂRCUÍ a sparcuiiésc tranzitiv învechit A rupe în bucăți (cu mâinile, dinții, colții, ghearele etc.); a sfâșia; a sfârteca. /spârc + sufix a sparcuiui Forme diferite ale cuvantului a sparcui: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spârcui: spârcuí (a sparcui) (învechit, regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spârcuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spârcuiá; conjunctiv prezent 3 să spârcuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spârcui: spârcuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spârcuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spârcuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural spârcuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SPARCUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SPÂRCUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spârcui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A SPÂRCUÍ spÂrcuiiésc tranzitiv învechit A rupe în bucăți cu mâinile, dinții, colții, ghearele etc. /spârc + sufix spÂrcuiui. Spârcuí a spÂrcui învechit, regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spârcuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spârcuiá; conjunctiv prezent 3 să spârcuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului SPÂRCUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spârcui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SPÂRCUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE spârcui? Vezi cuvântul spârcui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spârcui?[ spâr-cu-i ] Se pare că cuvântul spârcui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SPÂRCUI |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A băga pe cineva în boală sau în boale?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|