 | as |
|
| Sofa [ so-fa ] VEZI SINONIME PENTRU sofa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a sofa în mai multe dicționareDefinițiile pentru a sofa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a șofa (forma la infinitiv) A șofa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOFA: SOFÁ, sofale, substantiv feminin Mobilă asemănătoare cu un divan, cu un căpătîi mai ridicat, îmbrăcată în stofă. vezi canapea. Eminescu și-a glorificat în repetate rînduri sofaua roșie, masa de brad, cum a cîntat codrul sau teii de la Ipotești. CĂLINESCU, E. 152. Raiul nostru se compunea din cinci-șase camere, bogat mobilate, pline de sofale, de covoare țesute în casă, de oglinzi și de fel de fel de odoare. GALACTION, O. I 328. Pe sofaua din colț, locul de onoare în casă, ședea Elvira. REBREANU, I. 96. – Variantă: sófă (EMINESCU, O. I 42) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sofa: sofá (-ále), substantiv feminin – Divan. – Mr. sufae. limba turcă (arab.) sofa (Șeineanu, II, 324; Ronzevalle 112), conform limba neogreacă σοφᾶς, albaneză sofa, limba bulgară, limba sârbă, italiana , limba franceza sofa. Forme diferite ale cuvantului sofa: -ále Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SOFA: SOFÁ sofale forme Canapea îngustă având, de obicei, un capăt mai ridicat. [articulat sofaua; genitiv dativ sofalei] /<turc., limba franceza sofa Forme diferite ale cuvantului sofa: sofale Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sofa: sofá forme (în turcă sofa, despre ar. soffet, canapea fixă; limba neogreacă sofas, albaneză limba bulgară sîrb. sofa; it limba franceza sofa). Canapea lată. vezi divan. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOFA: SOFÁ, sofale, substantiv feminin Divan îngust, de obicei cu un căpătâi mai ridicat. – Din limba turcă sofa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOFA: SOFÁ, sofale, substantiv feminin Divan îngust, de obicei cu un căpătâi mai ridicat. – Din limba turcă sofa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘOFA: ȘOFÁ, șofez, verb I. intranzitiv A conduce un automobil. – Din șofer (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘOFA: ȘOFÁ, șofez, verb I. intranzitiv A conduce un automobil. – Din șofer (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ȘOFA: A ȘOFÁ a sofaéz intranzitiv A conduce un automobil. a sofa cu multă siguranță. /Din sofer Forme diferite ale cuvantului a sofa: a sofaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sofa: sofá substantiv feminin, articulat sofáua, genitiv dativ articulat sofálei; plural sofále, articulat sofálele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șofa: șofá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu șoféz, persoana a treia singular: el / ea și plural șofeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘOFA: ȘOFÁ verb I. trecut A conduce un automobil. [< limba franceza chauffer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sofa: sofá substantiv feminin, articulat sofáua, genitiv dativ articulat sofálei; plural sofále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘOFA: ȘOFÁ verb trecut a conduce un automobil. (< șofer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘOFA: ȘOFA verb a conduce. (sofa cu multă siguranță.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șofa: șofá (a sofa) verb, indicativ prezent 3 șofeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru SÓFĂ: SÓFĂ substantiv feminin vezi sofa. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SÓFĂ: SÓFĂ substantiv feminin vezi sofa. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SOFA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SÓFĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sofă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SOFÁ sÓfĂle forme Canapea îngustă având, de obicei, un capăt mai ridicat. A ȘOFÁ sÓfĂéz intranzitiv A conduce un automobil. SÓfĂ cu multă siguranță. SÓfĂ cu multă siguranță. SÓfĂ cu multă siguranță. șofá a sÓfĂ verb, indicativ prezent 3 șofeáză. |
GRAMATICA cuvântului SÓFĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sofă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SÓFĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sofa? Vezi cuvântul sofa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sofa?[ so-fa ] Se pare că cuvântul sofa are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SÓFĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A lăsa pe cineva în plata domnului sau a lui dumnezeu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sofa are forma: sofále
