 | as |
|
| Reveni [ re-ve-ni ] VEZI SINONIME PENTRU reveni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a si reveni în mai multe dicționareDefinițiile pentru a si reveni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a reveni (forma la infinitiv) A reveni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ2, revín și revíu, verb IV. intranzitiv 1. A veni înapoi, a se întoarce (în locul de unde a plecat). Desigur a aflat că am fost plecată și încă nu știe că am revenit. C. PETRESCU, Î. II 229. De unde ești revino iarăși, Să fim singuri. EMINESCU, O. I 122. Floarea oaspeților luncii cu grăbire se adună, Ca s-asculte-o cîntăreață revenită-n primăvară. ALECSANDRI, P. III 54. • (Poetic) A revenit albastrul mai! Flori în grădină, flori pe plai Și flori la pălărie! IOSIF, PATR. 15. A revenit frumoasa primăvară, Copacii parcă-s ninși de-atîta floare. VLAHUȚĂ, O. A. 84. ♦ A apărea, a se ivi iar; a se face văzut (simțit etc.) din nou. Parcă din senin am început să sufăr în tot corpul, cum revin durerile dacă a trecut prea repede anestezicul. CAMIL PETRESCU, P. 11. E viu încă... vorbește... și în față culorile-i revin. MACEDONSKI, O. I 264. 2. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») A se întoarce la o stare (sufletească) anterioară. Mama Ruxanda... să revină la sentimente mai bune. C. PETRESCU, R. DR. 121. Să revenim la vechile noastre stări de suflet. GALACTION, O. I 335. • Expresia: A reveni la viață = a scăpa dintr-o boală sau dintr-o criză mortală; a se însănătoși. E a treia oară cînd medicul o socoate pierdută și de două ori pînă acum a revenit la viață. C. PETRESCU, C. vezi 193. E rece ca de gheață... Hai să cercăm de a-l face a reveni la viață. ALECSANDRI, T. II 175. ♦ (Adesea construit cu dativul pronumelui reflexiv) A se întoarce la starea normală, obișnuită (mai ales după o emoție puternică); a-și recăpăta echilibrul (sufletesc), a se regăsi. Încremeni așa un răstimp. Dar deodată își reveni. REBREANU, I. 54. Apoi, fără a lăsa pe uimiții spectatori ai teribilului supliciu să revină din înlemnirea lor, el porunci pedestrimii a escalada murii. HASDEU, I. vezi 102. Cînd din fărmecare cercăm să revenim, În brațele durerii cuprinse ne găsim. ALECSANDRI, T. II 100. • Expresia: A-și reveni (în fire sau, rar, în sine) = a se deștepta, a se trezi după o criză, un leșin etc., la starea de mai înainte; a-și recăpăta cunoștința. Își revine din oră în oră din zdruncinătura aceea a minții. DUMITRIU, B. forme 151. L-a udat cu apă, l-a frecat și consulul și-a revenit în fire. ARDELEANU, despre 205. Abia a doua zi ea începu a-și reveni în sine și recunoscu că se află în casa părintească. GANE, N. I 82. 3. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la» sau «asupra») A se opri, a se ocupa din nou de..., a relua (un subiect, o idee). Asupra defectelor acestei teorii voi reveni mai departe. GRAUR, forme L. 7. De ideea d-lui Xenopol voi vorbi mai la vale. Revin la subiectul conferinței. IONESCU-RION, C. 65. Vom reveni asupra acestor mînăstiri, ca să vorbim mai amănunțit. BOLINTINEANU, O. 312. ♦ (Fără determinări) A repeta, a insista. Te întreb, reveni sublocotenentul, dacă dorești ceva. SAHIA, N. 84. 4. (Construit cu dativul) A i se atribui, a i se repartiza (cuiva ceva); a fi de resortul, de datoria (cuiva). Lui îi va reveni cuvîntul hotărîtor în alegerea carierii tînărului vlăstar. VORNIC, P. 10. ♦ A i se cuveni. În afară de linia de purtare politică pe care o adoptase, Șerban ocupase încă... moșii care reveneau fraților și nepoților săi. IORGA, L. I 159. 5. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «asupra») A nu mai respecta, a nu se mai ține de..., a renunța la..., a revoca. Am revenit asupra hotărîrii de ieri. • reflexiv impersonal S-a revenit asupra deciziei. C. PETRESCU, Î. II 152. 6. (Construit cu un pronume în dativ) A costa. Chiria îmi revine 50 de lei. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENI verb 1. a se reîntoarce, a se returna, (popular) a se reînturna. (A reveni la punctul de plecare.) 2. a recădea. (A reveni în poziția inițială.) 3. a se înapoia, a se întoarce, a veni, (popular) a se înturna, (prin Banat) a proveni, (învechit) a se toarce, a se turna. (Cînd ai reveni acasă?) 4. (fizică) a se întoarce, a se răsfrînge, a se reflecta, a se repercuta, (învechit) a se refrînge. (Unda sonoră reveni la întîlnirea unui obstacol.) 5. (medicina) a se întoarce, a reapărea, a recidiva, (regional) a se înturna. (Boala i-a reveni.) 6. a se răzgîndi. 7. a se dezmetici, a se reculege, a se regăsi, a se trezi, (învechit) a se dezmeți, a se recuceri, a se remite, (rar figurat) a se dezbăta. (Și-a reveni destul de repede și a acționat normal.) 8. (livresc) a incumba. (Îți reveni o datorie de onoare.) 9. a i se cădea, a i se cuveni, (învechit și regional) a-i veni. (Dă-mi partea care-mi reveni.) 10. a costa, a face, a fi, (rar) a prețui, (învechit și regional) a veni, (învechit) a costisi. (Cît reveni metrul de stofă?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ2, revín, verb IV. intranzitiv 1. A veni din nou, a se întoarce. ♦ A apărea iar; a se manifesta din nou. 2. A se întoarce la o stare anterioară (obișnuită); a-și recăpăta echilibrul sufletesc, forța etc. • Expresia: A reveni la viață = a scăpa cu viață dintr-o boală grea. A-și reveni în fire (sau în sine) = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc. 3. A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la...; a relua. ♦ A rectifica, a revoca. 4. A i se atribui un bun cuiva. ♦ A fi de datoria (cuiva), a incumba. ♦ A i se cuveni. 5. A renunța la cele spuse, promise, a nu mai respecta. 6. A costa. – Din limba franceza revenir. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ2, revín, verb IV. intranzitiv 1. A veni din nou, a se întoarce. ♦ A apărea iar; a se manifesta din nou. 2. A se întoarce la starea normală, obișnuită; a-și recăpăta echilibrul sufletesc, a se regăsi. • Expresia: A reveni la viață = a scăpa cu viață dintr-o boală grea. A-și reveni în fire (sau în sine) = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc. 3. A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la...; a relua. ♦ A rectifica, a revoca. 4. A i se atribui un bun cuiva. ♦ A fi de datoria (cuiva), a incumba. ♦ A i se cuveni. 5. A renunța la cele spuse, promise, a nu mai respecta. 6. A costa. – Din limba franceza revenir. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ verb IV. intr. 1. A veni îndărăt, a se întoarce. ♦ A se ivi din nou. 2. A se ajunge din nou la aceeași stare (sufletească); a-și recăpăta echilibrul (sufletesc). 3. A relua (un subiect, o idee). 4. A i se cădea, a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni. 5. A revoca. [P.i. revín și revíu, conjuncție -vină. / conform limba franceza revenir]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ1, revenesc, verb IV. intranzitiv și reflexiv 1. A deveni jilav, a se umezi. Cînd văd femeile că ies mugurii la duzi... atunci scot sămînța [de gîndaci] din cenușă, o pun în casă la căldură... și o lasă pînă ce revenește, pînă ce înviază viermii. I. IONESCU, M. 375. 2. A se răcori. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ verb intr. 1. a veni înapoi, a se întoarce. • a se ivi din nou. 2. a se ajunge din nou la aceeași stare, a-și recăpăta echilibrul (sufletesc). 3. a relua (un subiect, o idee). 4. a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni. 5. a revoca. (< limba franceza revenir) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ1, persoană 3 revenește, verb IV. (regional) 1. intranzitiv și reflexiv (Despre pământ, aer etc.) A deveni jilav, a se umezi. 2. reflexiv (Despre timp) A se răcori. – Din reavăn. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ1, persoană 3 revenește, verb IV. (regional) 1. intranzitiv și reflexiv (Despre pământ, aer etc.) A deveni jilav, a se umezi. 2. reflexiv (Despre timp) A se răcori. – Din reavăn. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reveni: revení1 (a reveni) (a veni din nou) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele revín, persoana întâi plural: noi revením, imperfect persoana a treia singular: el / ea reveneá; conjunctiv prezent 3 să revínă; imperativ persoana a doua singular: tu revíno Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reveni: !revení2 (a se reveni) (a deveni umed) (regional) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se revenéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se reveneá; conjunctiv prezent 3 să se reveneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reveni: revení (a veni din nou) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele revín, imperfect persoana a treia singular: el / ea reveneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural revínă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reveni: revení (a se umezi) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea revenéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea reveneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural reveneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru REVENI: REVENÍ verb vezi jilăvi, răci, răcori, umezi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru reveni: reveni verb vezi JILĂVI. RĂCI. RĂCORI. UMEZI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A-și reveni: A-și reveni ≠ a se vlăgui, a se veștezi Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A-SI REVENI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A-și reveni Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a-și reveni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A a-și reveni la punctul de plecare. A a-și reveni în poziția inițială. Cînd ai a-și reveni acasă? 4. Unda sonoră a-și reveni la întîlnirea unui obstacol. Boala i-a a-și reveni. Și-a a-și reveni destul de repede și a acționat normal. Îți a-și reveni o datorie de onoare. Dă-mi partea care-mi a-și reveni. Cît a-și reveni metrul de stofă?. Actorul a a-și reveni la rampă. A a-și reveni în poziția inițială. Unda sonoră a-și reveni la întâlnirea unui obstacol. Și-a a-și reveni destul de repede și a acționat normal. Îți a-și reveni o datorie de onoare. Dă-mi partea care-mi a-și reveni. Revení1 a a-și reveni a veni din nou verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele revín, persoana întâi plural: noi revením, imperfect persoana a treia singular: el / ea reveneá; conjunctiv prezent 3 să revínă; imperativ persoana a doua singular: tu revíno. !revení2 a se a-și reveni a deveni umed regional verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se revenéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se reveneá; conjunctiv prezent 3 să se reveneáscă. |
GRAMATICA cuvântului A-și reveni? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a-și reveni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A-și reveni poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reveni? Vezi cuvântul reveni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reveni?[ re-ve-ni ] Se pare că cuvântul reveni are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL A-și reveni Inţelegi mai uşor cuvântul a-și reveni dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A reveni la viață = a scăpa dintr-o boală sau dintr-o criză mortală; a se însănătoși A-și reveni în fire sau, rar, în sine = a se deștepta, a se trezi după o criză, un leșin etc A reveni la viață = a scăpa cu viață dintr-o boală grea A-și reveni în fire sau în sine = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc A reveni la viață = a scăpa cu viață dintr-o boală grea A-și reveni în fire sau în sine = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc |
La plural verbul reveni se conjugă: ei ele reveneáscă