 | as |
|
| Plictiseală [ plic-ti-sea-lă ] VEZI SINONIME PENTRU plictiseală PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a si omori plictiseala timpul vremea în mai multe dicționareDefinițiile pentru a si omori plictiseala timpul vremea din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ: PLICTISEÁLĂ, plictiseli, substantiv feminin 1. Stare sufletească de lîncezeală, de nemulțumire provocată de inactivitate, de o activitate neplăcută sau lipsită de interes, de monotonie etc.; urît. Drumul de fier nu-i o călătorie de plăcere; e o goană amețitoare, în care capul îți vîjîie, gîndurile îți adorm, e o prelungă plictiseală. SADOVEANU, O. VI 375. 2. Neplăcere, necaz, supărare, neajuns. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ: PLICTISEÁLĂ, plictiseli, substantiv feminin 1. Stare sufletească apăsătoare, ușoară depresiune morală provocată de singurătate, de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare, de monotonie etc.; gol sufletesc, urât, plictis. 2. Enervare, necaz, supărare. – Plictisi + sufix -eală. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ: PLICTISEÁLĂ, plictiseli, substantiv feminin 1. Stare sufletească apăsătoare, ușoară depresie morală provocată de singurătate, de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare, de monotonie etc.; gol sufletesc, urât, plictis. 2. Enervare, necaz, supărare. – Plictisi + sufix -eală. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ: PLICTISEALĂ substantiv urît, (rar) anosteală, (popular și fam.) lehamite, (regional) zălezeală, (învechit și fam.) plictis, sastisire, (învechit) plicsis, stenahorie. (Simțea o plictiseala de moarte.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plictiseală: plictiseálă forme, plural elĭ (despre plictisesc). Urît, neplăcere cauzată de neocupațiune, de ocupațiune urîtă saŭ de vorbă nesărată. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a-și omorî plictiseala / timpul / vremea: a-și omorî plictiseala / timpul / verb reflexiv:emea expresie a-și ocupa timpul cu lucruri lipsite de importanță. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ: PLICTISEÁLĂ plictisealaéli forme Stare a omului care se plictisește; urât. /a (se) plictisi + sufix plictisealaeală Forme diferite ale cuvantului plictiseala: plictisealaéli Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plictiseală: plictiseală forme urît, întristare cauzată de neocupațiune, gol sufletesc. [greacă mod.]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plictiseală: plictiseálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat plictisélii; plural plictiséli Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plictiseală: plictiseálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat plictisélii; plural plictiséli Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A-SI OMORI PLICTISEALA TIMPUL VREMEA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plictiseală Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plictiseală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Simțea o plictiseală de moarte. Simțea o plictiseală de moarte. PLICTISEÁLĂ plictisealăéli forme Stare a omului care se plictisește; urât. /a se plictisi + sufix plictisealăeală. |
GRAMATICA cuvântului plictiseală? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plictiseală. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plictiseală poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE plictiseală? Vezi cuvântul plictiseală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plictiseală?[ plic-ti-sea-lă ] Se pare că cuvântul plictiseală are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plictiseală |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face cuiva în ciudă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul plictiseală are forma: plictiséli
