 | as |
|
| Tămădui [ tă-mă-du-i ] VEZI SINONIME PENTRU tămădui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se tamadui ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se tamadui ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a tămădui (forma la infinitiv) A tămădui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TĂMĂDUI: TĂMĂDUÍ, tămăduiesc, verb IV. tranzitiv (În concurență cu vindeca; cu privire la persoane) A face să-și recapete sănătatea, a însănătoși, a lecui; (cu privire la boli, suferințe) a face să dispară, a înlătura. Ca să învețe a tămădui boalele, are nevoie să poarte ciolane de morți în traistă? MIRONESCU, S. A. 138. Dacă ești doftor, vin de mă tămăduiește de răgușeală și le dă pace boierilor. ALECSANDRI, T. I 60. (Figurat sau în contexte figurate) N-ai știut nici de năcazurile, nici de zbuciumele, nici de valurile de pe la noi. Au fost destule; dar verb reflexiv:emea le-a tămăduit pe toate și toate s-au liniștit. SADOVEANU, O. VII 49. Cele două luni de spital au tămăduit mai ales altfel de răni, mai vechi și mai dureroase. POPA, vezi 341. Căci nu știu verb reflexiv:eo buruiană, Să iei foi să-mi pun la rană, Dorul să-mi tămăduiască. TEODORESCU, P. P. 314. • reflexiv Și craiul, ca să se tămăduiască muierea, porunci pușcașilor să meargă să împuște cerbul. RETEGANUL, P. I 49. Tînăra s-a tămăduit. CARAGIALE, O. III 43. Nu e rană de cuțit, Ci-i chiar rană de cuvînt, Că de cuțit dacă-ar fi, De mult s-ar tămădui. SEVASTOS, C. 217. (figurat) Reaoa nărăvire Ce o aveți din fire Nu se tămăduiește. ALEXANDRESCU, M. 332. – prezent industrie și: tămắdui (C. PETRESCU, Î. II 266, CARAGIALE, O. III 44). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TĂMĂDUI: TĂMĂDUI verb (medicina) a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (popular și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (popular) a (se) scula, (învechit și regional) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (regional) a (se) răzbuna, (Transilvania) a (se) citovi, (Moldova) a (se) priboli, (prin Olt., Banat și Transilvania) a (se) zvidui, (învechit) a (se) remedia, a (se) verb reflexiv:ăciui. (S-a tamadui după o lungă boală.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE TĂMĂDUI mă: A SE TĂMĂDUÍ mă a se tamadui maiésc intranzitiv popular 1) A reveni la starea normală (după o boală); a deveni sănătos; a se însănătoși; a se îndrepta; a se vindeca; a se lecui. 2) (despre răni) A dispărea în urma unui tratament; a se lecui; a se vindeca. 3) figurat (despre stări sufletești apăsătoare) A înceta de a se mai manifesta; a dispărea. /<ung. támadni Forme diferite ale cuvantului a se tamadui ma: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tămădui: tămăduí (tămăduiésc, tămăduít), verb – A vindeca, a face sănătos. în limba maghiara támadni (Cihac, II, 531; Gáldi, Dict., 97). – derivat tămăduială, substantiv feminin (vindecare); tămăduitor, adjectiv (curativ, lecuitor). Forme diferite ale cuvantului tamadui: tămăduiésc Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tămădui: tămăduí (a tamadui) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tămăduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tămăduiá; conjunctiv prezent 3 să tămăduiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tămădui: tămăduí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tămăduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tămăduiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural tămăduiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE TAMADUI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TĂMĂDUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tămădui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a tĂmĂdui după o lungă boală. A SE TĂMĂDUÍ mă tĂmĂduiiésc intranzitiv popular 1 A reveni la starea normală după o boală; a deveni sănătos; a se însănătoși; a se îndrepta; a se vindeca; a se lecui. Tămăduí a tĂmĂdui popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tămăduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tămăduiá; conjunctiv prezent 3 să tămăduiáscă. |
GRAMATICA cuvântului TĂMĂDUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tămădui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TĂMĂDUI poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tămădui? Vezi cuvântul tămădui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tămădui?[ tă-mă-du-i ] Se pare că cuvântul tămădui are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TĂMĂDUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Herțiană, herțiene, adjectiv feminin în expresie unde sau raze herțiene?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
