 | as |
|
| Strivi [ stri-vi ] VEZI SINONIME PENTRU strivi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se strivi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se strivi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a strivi (forma la infinitiv) A strivi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRIVI: STRIVÍ, strivesc, verb IV. tranzitiv 1. A turti, a fărîma (prin apăsare sau printr-o lovitură puternică). Cerul... era mohorît și nepăsător și se cobora foarte jos, parcă s-ar fi pus să strivească pămîntul. REBREANU, N. 68. Deschidea cutia, și luînd cîte o bomboană, o ridica în sus, se făcea c-o dă și o scăpa jos, unde o strivea imediat cu piciorul. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. Cînd se gătea a-l strivi cu piciorul, tăunele zise... ISPIRESCU, L. 44. ♦ figurat A nimici, a distruge. Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui vecinică lucire s-o strivească în zadar? EMINESCU, O. I 83. Alexandru Lăpușneanu va sparge cuibul și va strivi acest furnicar de intriganți ce făcea și desfăcea domni. NEGRUZZI, S. I 275. 2. (Folosit mai ales la participiu) A îngrămădi, a înghesui puternic; a înăbuși; a copleși. Înădușiți, striviți de puterea noastră covîrșitoare, dușmanii căzură pînă la unul. La TDRG. La pod se-nghesuiesc să treacă deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă ș-un învălmășag, de nu mai știu încotro să se miște. Toți poruncesc și nimeni n-asculiă. Unii mor striviți de-mbulzeală, alții s-azvîrle în mocirlă. VLAHUȚĂ, O. A. II 120. • reflexiv reciproc. Oamenii se striveau... să se uite peste umerii celor din față. DUMITRIU, N. 63. Nuntașii... au început să încure, printre norodul ce se strivea cuprins de spaimă, caii nerăbdători. GALACTION, O. I 73. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRIVI: STRIVI verb 1. a stîlci, a turti, a zdrobi, (popular) a stropși, a zobi, (învechit și regional) a struci, (Banat și Transilvania) a zdroși, (învechit) a zdruncina. (A strivi ceva dintr-un pumn.) 2. a (se) zdrobi, (învechit) a (se) smăcina. (S-a strivi de caldarîm.) 3. a zdrobi, (popular) a călca, (regional) a pistosi. (A strivi strugurii pentru a face mustul.) 4. a (se) storci, a (se) terciui, a (se) zdrobi, (regional) a (se) fleciui, a (se) pistosi, (Olt. și Muntenia) a (se) storcoși, (Transilvania) a (se) toroști. (Fructele s-au strivi.) 5. a se bate, a se lovi, a se zdrobi, (regional) a se meci. (Cîteva pere s-au strivi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRIVI: STRIVÍ, strivesc, verb IV. 1. tranzitiv A turti, a zdrobi, a omorî prin presare, strângere. ♦ figurat A nimici, a distruge. 2. tranzitiv și reflexiv A (se) îngrămădi, a (se) înghesui, a (se) îmbulzi. ♦ figurat A copleși sau a fi copleșit de griji, necazuri, probleme. – Din limba slavă (veche) sutryvati. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRIVI: STRIVÍ, strivesc, verb IV. 1. tranzitiv A turti, a zdrobi, a omorî prin presare, strângere. ♦ figurat A nimici, a distruge. 2. tranzitiv și reflexiv A (se) îngrămădi, a (se) înghesui, a (se) îmbulzi. ♦ figurat A copleși sau a fi copleșit de griji, necazuri, probleme. – Din limba slavă (veche) sutryvati. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru strivi: striví (-vésc, ít), verb – A turti, a stîlci. limba slavă (veche) sŭtryvati (Cihac, II, 374; conform Miklosich, Slaw. Elem., 48). – derivat strivitor, adjectiv (zdrobitor, apăsător). Forme diferite ale cuvantului strivi: -vésc striviít Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE STRIVI: A SE STRIVÍ persoană 3 se a se striviéște intranzitiv A-și pierde forma (prin presare, strângere, apăsare); a se turti. /<sl. sutryvati, sutrivati Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strivi: striví verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele strivésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea striveá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural striveáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strivi: striví (a strivi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele strivésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea striveá; conjunctiv prezent 3 să striveáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRIVI: STRIVÍ verb vezi nimici, snopi, stâlci. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strivi: strivi verb vezi SNOPI. STÎLCI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE STRIVI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strivi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strivi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A strivi ceva dintr-un pumn. S-a strivi de caldarîm. A strivi strugurii pentru a face mustul. Fructele s-au strivi. Cîteva pere s-au strivi. A strivi ceva dintr-un pumn. A strivi strugurii, pentru a face mustul. A SE STRIVÍ persoană 3 se striviéște intranzitiv A-și pierde forma prin presare, strângere, apăsare; a se turti. Striví a strivi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele strivésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea striveá; conjunctiv prezent 3 să striveáscă. |
GRAMATICA cuvântului strivi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strivi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strivi poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE strivi? Vezi cuvântul strivi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strivi?[ stri-vi ] Se pare că cuvântul strivi are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strivi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bob numărat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
