 | as |
|
| Sfătui [ sfă-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU sfătui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se sfatui ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se sfatui ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a sfătui (forma la infinitiv) A sfătui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SFĂTUI: SFĂTUÍ, sfătuiesc, verb IV. 1. tranzitiv (Urmat de o propoziție completivă) A da cuiva un sfat, a povățui, a îndruma. Iar au lăcrămat bătrînii și l-au sfătuit să nu se ducă. SADOVEANU, O. VIII 190. Doctorul Franț m-o sfătuit ca să vin înapoi și să fur pe duduca Marghiolița. ALECSANDRI, T. I 53. Te sfătuiesc să nu te duci astăzi la dînsul la masă. NEGRUZZI, S. I 150. 2. reflexiv A cere (cuiva) părerea sau sfatul, a se consulta (cu cineva), a se înțelege (în vederea unei acțiuni); a se consfătui. Mă sfătuiesc eu într-o zi cu Gîtlan, c-aici ar trebui ceva de făcut să putem scăpa de cîțiva mîncăi. CREANGĂ, A. 101. • intranzitiv (Rar) Tare mi te-ai fudulit, Cu mine n-ai sfătuit. MARIAN, Î. 520. • reflexiv reciproc. Ceilalți... se sfătuiră o clipă, apoi ieșiră în uliță. DUMITRIU, N. 253. S-au adunat cu toții... spre a se sfătui ce-i de făcut. CARAGIALE, O. III 39. Iar cel ungurean Și cu cel verb reflexiv:încean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI, P. P. 1. 3. intranzitiv A sta la sfat, la taifas, la vorbă; a conversa. Amurgul creștea și cei doi oaspeți, muiați de băutură și de mîncare, cu privirile încălzite, împrietiniți, își apropiaseră capetele și sfătuiau încet. SADOVEANU, O. I 497. Și cum sfătuiau bătrînii, ei înde ei... numai iacă se aude sub vatră: tată și mamă! CREANGĂ, P. 79. Părul din mijlocul, satului era odinioară... divanul unde sfătuia satul. RUSSO, O. 119. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SFĂTUI: SFĂTUI verb 1. a călăuzi, a conduce, a dirija, a ghida, a îndruma, a povățui, (învechit) a drege, a miji, a năstăvi. (L-a sfatui bine în viață.) 2. a îndemna, a povățui. (Îl sfatui numai la bine.) 3. a dăscăli, a îndruma, a învăța, a povățui. (L-a sfatui multă verb reflexiv:eme.) 4. a îndruma, a învăța, a povățui, (livresc) a consilia, (învechit) a mîngîia. (L-a sfatui ce să facă.) 5. a recomanda. (Te sfatui să-ți vezi de treabă.) 6. a se consulta, (rar) a se consfătui, (învechit și popular) a se chibzui, (Moldova) a se cislui, (învechit, în Transilvania) a se divăni. (S-au sfatui între ei cum să procedeze.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SFĂTUI: SFĂTUÍ, sfătuiesc, verb IV. 1. tranzitiv A da cuiva un sfat (1): a povățui, a îndruma; a îndemna. 2. reflexiv A cere cuiva părerea sau sfatul (1); a se consfătui, a se înțelege cu cineva. 3. intranzitiv (popular) A sta la vorbă, la taifas; a conversa. – Sfat + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SFĂTUI: SFĂTUÍ, sfătuiesc, verb IV. 1. tranzitiv A da cuiva un sfat (1): a povățui, a îndruma; a îndemna. 2. reflexiv A cere cuiva părerea sau sfatul (1); a se consulta, a se înțelege cu cineva. 3. intranzitiv (popular) A sta la vorbă, la taifas; a conversa. – Sfat + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sfătui: sfătuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfătuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfătuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural sfătuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sfătui: sfătuí (a sfatui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfătuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfătuiá; conjunctiv prezent 3 să sfătuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE SFĂTUI mă: A SE SFĂTUÍ mă a se sfatui maésc intranzitiv A face (concomitent) schimb de sfaturi (cu cineva). /sfat + sufix a se sfatui maui Forme diferite ale cuvantului a se sfatui ma: a se sfatui maésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SFĂTUI: SFĂTUÍ verb vezi conversa, dialoga, discuta, intenționa, plănui, proiecta, tăifăsui, vorbi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sfătui: sfătui verb vezi CONVERSA. DIALOGA. DISCUTA. INTENȚIONA. PLĂNUI. PROIECTA. TĂIFĂSUI. VORBI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE SFATUI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sfătui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sfătui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a sfătui bine în viață. Îl sfătui numai la bine. L-a sfătui multă verb reflexiv:eme. L-a sfătui ce să facă. Te sfătui să-ți vezi de treabă. S-au sfătui între ei cum să procedeze. Îl sfătui numai la bine. L-a sfătui ce să facă. Te sfătui să-ți vezi de treabă. Sfătuí a sfătui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfătuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfătuiá; conjunctiv prezent 3 să sfătuiáscă. A SE SFĂTUÍ mă sfătuiésc intranzitiv A face concomitent schimb de sfaturi cu cineva. /sfat + sufix sfătuiui. |
GRAMATICA cuvântului sfătui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sfătui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sfătui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE sfătui? Vezi cuvântul sfătui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sfătui?[ sfă-tu-i ] Se pare că cuvântul sfătui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sfătui |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cal de alergătură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
