 | as |
|
| Sfădi [ sfă-di ] VEZI SINONIME PENTRU sfădi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se sfadi ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se sfadi ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a sfădi (forma la infinitiv) A sfădi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SFĂDI: SFĂDÍ, sfădesc, verb IV. 1. reflexiv (Adesea reciproc) A se certa. Strigînd se înflăcăra și se înfuria, ca și cînd s-ar fi sfădit cu dușmani nevăzuți. REBREANU, R. II 233. Ileana nu s-a putut răbda să nu se sfădească, acuma întiia oară, cu Marta. SLAVICI, N. I 52. Unii strigă marfa ce au de vîndut, alții se sfădesc pentru preț. ALECSANDRI, O. P. 285. • (Glumeț) Cearta fără păruială, ca nunta fără lăutari. Dar noi nu ne certăm, ci numai ne sfădim. ISPIRESCU, L. 215. • figurat Ici-colo, în covălii... se sfădeau ciocanele. SADOVEANU, O. I 507. Găluștele, cu clocot, în ulcele se sfădesc. BELDICEANU, P. 53. Teiul, bradul se sfădea. Teiul către brad grăia... JARNÍK-BÎRSEANU, despre 508. 2. tranzitiv A mustra, a dojeni, a certa. C-așa-i dacă are Fira fată mare; Mi-o tot sfădește, Căci fata iubește Și se prăpădește Dup-un feciorel. COȘBUC, P. II 142. Făcea prostii, apoi mai era și băutor... Nu era nici o mirare dacă muierea-l cam sfădea. RETEGANUL, P. I 1. Ș-auzii pe maică-ta Cum pe tine te sfădea. HODOȘ, P. P. 137. 3. reflexiv reciproc. (Neobișnuit) A se lua la întrecere; a rivaliza. Acest frumos oraș ce au luat numele de Parisul cel nou poate să se sfădească cu toate orașele ce pînă acum am numit. GOLESCU, Î. 123. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SFĂDI: SFĂDÍ, sfădesc, verb IV. 1. reflexiv recipr. și tranzitiv (popular) A (se) certa; a (se) dojeni, a (se) mustra. ♦ reflexiv recipr. A se hărțui, a se tachina. ♦ intranzitiv figurat A face zgomot, zarvă, agitație. 2. tranzitiv (învechit) A înfrunta; a probozi. – Din limba slavă (veche) sŭvaditi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SFĂDI: SFĂDÍ, sfădesc, verb IV. 1. reflexiv recipr. și tranzitiv (popular) A (se) certa; a (se) dojeni, a (se) mustra. ♦ reflexiv recipr. A se hărțui, a se tachina. ♦ intranzitiv figurat A face zgomot, zarvă, agitație. 2. tranzitiv (învechit) A înfrunta; a probozi. – Din limba slavă (veche) sŭvaditi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE SFĂDI mă: A SE SFĂDÍ mă a se sfadi maésc intranzitiv 1) A face (concomitent) schimb de vorbe de ocară (unul cu altul); a se certa; a se gâlcevi. 2) A rupe relațiile de prietenie; a se certa. /Din sfadă Forme diferite ale cuvantului a se sfadi ma: a se sfadi maésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sfădi: sfădí (a sfadi) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfădésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfădeá; conjunctiv prezent 3 să sfădeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sfădi: sfădí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfădésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfădeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural sfădeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sfădi: sfădi verb vezi ADMONESTA. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. ÎNCĂIERA. ÎNVRĂJBI. MORALIZA. MUSTRA. SUPĂRA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE SFADI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sfădi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sfădi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A SE SFĂDÍ mă sfădiésc intranzitiv 1 A face concomitent schimb de vorbe de ocară unul cu altul; a se certa; a se gâlcevi. Sfădí a sfădi popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfădésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfădeá; conjunctiv prezent 3 să sfădeáscă. |
GRAMATICA cuvântului sfădi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sfădi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sfădi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE sfădi? Vezi cuvântul sfădi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sfădi?[ sfă-di ] Se pare că cuvântul sfădi are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sfădi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Din scoarță în scoarță?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
