 | as |
|
| Repurta [ re-pur-ta ] VEZI SINONIME PENTRU repurta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se repurta ma report în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se repurta ma report din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a repurta (forma la infinitiv) A repurta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ2, repórt, verb I. tranzitiv (Rar) A-și îndrepta gîndul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi. Nu-mi place, amice, a-mi repurta mintea către momente așa înnorate ale trecutului. ODOBESCU, S. III 96. • reflexiv Gîndul nu se repoartă... asupra acelor puternici despoți ai Persiei. ODOBESCU, S. III 108. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ1, repurtez, verb I. tranzitiv A obține, a cîștiga (victorii, succese). Mișcarea muncitorească însuflețită de conștiința socialistă a repurtat succese strălucite. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 387, 3/3. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTA verb 1. a cîștiga, a cuceri, a dobîndi, a obține, a realiza, (Transilvania) a mirui, (învechit) a purta. (A repurta o strălucită victorie.) 2. a înregistra, a obține. (A repurta un răsunător succes.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ1, repórt, verb I. tranzitiv și reflexiv (Rar) A-și îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu gândul înapoi. – Din limba franceza réporter (după purta). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ1, repórt, verb I. tranzitiv și reflexiv (Rar) A-și îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi. – Din limba franceza réporter (după purta). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ2, repurtez, verb I. tranzitiv A obține, a câștiga o victorie, un succes (de obicei într-o competiție). – Din latina reportare, italiana riportare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ2, repurtez, verb I. tranzitiv A obține, a câștiga o victorie, un succes (de obicei într-o competiție). – Din latina reportare, italiana riportare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE REPURTA ma report: A SE REPURTÁ ma repórt intranzitiv A se întoarce cu gândul la oameni, la idei, fapte din trecut. /<fr. reporter Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dictionnaire morphologique de la langue roumaine dă următoarea definitie pentru repurta: repurtá (a-și îndrepta gândurile spre trecut) verb, indicativ prezent persoană 1 repórt, persoană 3 repórtă Definiție sursă: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru repurta: repurtá (a-și îndrepta gândurile) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu repórt, persoana a treia singular: el / ea și plural repoártă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru repurta: repurtá (a obține un succes) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu repurtéz, persoana a treia singular: el / ea și plural repurteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru repurta: repurtá1 (a repurta) (a-și îndrepta gândurile spre trecut) (rar) verb, indicativ prezent 3 repoártă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ verb I. trecut A obține, a câștiga o victorie, un succes. [conform limba franceza remporter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REPURTA: REPURTÁ verb trecut a obține o victorie, un succes. (< latina reportare, italiana riportare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru repurta: repurtá2 (a repurta) (a obține un succes) verb, indicativ prezent 3 repurteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE REPURTA MA REPORT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL repurta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului repurta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A repurta o strălucită victorie. A repurta un răsunător succes. A repurta o strălucită victorie. A repurta un răsunător succes. Repurtá1 a repurta a-și îndrepta gândurile spre trecut rar verb, indicativ prezent 3 repoártă. Repurtá2 a repurta a obține un succes verb, indicativ prezent 3 repurteáză. |
GRAMATICA cuvântului repurta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului repurta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul repurta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE repurta? Vezi cuvântul repurta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul repurta?[ re-pur-ta ] Se pare că cuvântul repurta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL repurta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Daiboj substantiv neutru familial; în expresie pe daiboj?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul repurta se conjugă: ei ele repurteáză
