 | as |
|
| Răfui [ ră-fu-i ] VEZI SINONIME PENTRU răfui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se rafui ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se rafui ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a răfui (forma la infinitiv) A răfui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂFUI: RĂFUÍ, răfuiesc, verb IV. 1. reflexiv (Adesea cu sens reciproc) A limpezi cu cineva o situație; a lămuri o neînțelegere; a se certa. Cu voi doi... am eu o socoteală mai veche. O să ne răfuim noi într-o zi. STANCU, despre 55. I se înfipse în creier gîndul că trebuie să se răfuiască cu George. REBREANU, I. 35. Bine că ți-am aflat coțcăriile... Ne-om răfui mai tîrziu. ALECSANDRI, T. I 214. 2. tranzitiv A trage pe cineva la răspundere; a critica aspru, a ocărî; prin extensie a da bătaie, a bate. Să ne lămurim și să mi te răfuiesc! C. PETRESCU, A. R. 31. Ivan dezlegă turbinca în fața tuturor... și luînd cîte pe un drăcușor de cornuțe, mi ți-l ardea cu palcele, de-i crăpa pielea. Și după ce-l răfuia bine, îi da drumul. CREANGĂ, P. 306. Sînt convins că acest articol are să aducă cel puțin zece abonați... – Cetește-mi-l, să vedem cum răfuiești guvernul. ALECSANDRI, T. 1651. ♦ (Glumeț) A trage în toate părțile, a sfîrteca. (Cu pronunțare regională) Găsește numai curechiul, iar carnea o răfuisă cînii. ȘEZ. VII 66. 3. tranzitiv (Astăzi rar) A limpezi o socoteală bănească; a lichida un cont, a plăti. Ieși, zicînd că are de răfuit niște oameni la curte. CONTEMPORANUL, VI 99. • reflexiv pasiv Turcii... să se adune la casa vistierului... spre a li se căuta și răfui datoriile. BĂLCESCU, O. II 43. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru RĂFUI: RĂFUÍ, răfuiesc, verb IV. 1. reflexiv A limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se certa; a se bate cu cineva. • tranzitiv După ce-l răfuia bine, îi da drumul (CREANGĂ). 2. tranzitiv (învechit) A lichida un cont cu cineva; a achita, a plăti. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂFUI: RĂFUÍ, răfuiesc, verb IV. reflexiv recipr. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂFUI: RĂFUÍ, răfuiesc, verb IV. reflexiv recipr. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE RĂFUI mă: A SE RĂFUÍ mă a se rafui maiésc intranzitiv A cauza un rău drept răsplată pentru prejudiciile aduse anterior; a se răsplăti; a se socoti. a se rafui ma cu dușmanul. /Orig. nec. Forme diferite ale cuvantului a se rafui ma: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răfui: !răfuí (a se rafui) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se răfuiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se răfuiá; conjunctiv prezent 3 să se răfuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răfui: răfuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele răfuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea răfuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural răfuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂFUI: RĂFUÍ verb vezi achita, lichida, onora, plăti. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂFUI: RĂFUI verb a se socoti. (Lasă că ne rafui noi!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru răfui: răfui vb vezi ACHITA. LICHIDA. ONORA. PLĂTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE RAFUI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL răfui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răfui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A SE RĂFUÍ mă răfuiiésc intranzitiv A cauza un rău drept răsplată pentru prejudiciile aduse anterior; a se răsplăti; a se socoti. Răfui cu dușmanul. !răfuí a se răfui verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se răfuiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se răfuiá; conjunctiv prezent 3 să se răfuiáscă. Lasă că ne răfui noi!. Lasă că ne răfui noi!. |
GRAMATICA cuvântului răfui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răfui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul răfui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE răfui? Vezi cuvântul răfui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răfui?[ ră-fu-i ] Se pare că cuvântul răfui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL răfui |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cea sau ceea lume?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
