 | as |
|
| Năbuşi [ nă-bu-şi ] VEZI SINONIME PENTRU năbuşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se nabusi ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se nabusi ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a năbuși (forma la infinitiv) A năbuși conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NĂBUȘI: NĂBUȘÍ, nắbuș și năbușesc, verb IV. (Învechit și regional, în concurență cu înăbuși) 1. tranzitiv A sufoca, a înăbuși. Îi frînse mijlocul, îl năbuși cu strînsoarea, și-l făcu să-și dea sufletul. ISPIRESCU, U. 62. Sîngele să-l năpădească, Sîngele să-l năbușească. TEODORESCU, P. P. 372. • figurat O nălucă muierească Ar putea glasul măririi în pieptu-mi să-l năbușească. HASDEU, R. vezi 158. Mă năbușesc lacrimile de bucurie. ALECSANDRI, T. 151. ♦ figurat A face să nu se vadă, să nu se simtă, să nu se audă; a reprima. Priveam, gîndeam aiurea, îmi năbușeam căscatul. GALACTION, O. I 229. Năbușindu-și în piept mînia și ura ce-l sugruma. VLAHUȚĂ, la TDRG. 2. tranzitiv A potoli, a stinge. Focul... a fost năbușit în cîteva minute. CARAGIALE, N. S. 69. 3. intranzitiv (Neobișnuit, despre apă, prin extensie despre alte lichide) A se revărsa, a inunda; a năvăli. Spumosul vin cu vuiet pe verb reflexiv:ană năbușește. NEGRUZZI, S. II 201. ♦ figurat A năvăli, a se năpusti, a invada. Au năbușit tătarii în țară. SBIERA, P. 200. Gloata... năbuși înuntru ca un șiroi. NEGRUZZI, S. I 230. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NĂBUȘI: NĂBUȘÍ, năbușesc, verb IV. (popular) 1. tranzitiv și reflexiv A (se) sufoca, a (se) înnăbuși. ♦ tranzitiv figurat A împiedica dezvoltarea, desfășurarea sau manifestarea unei acțiuni, a unui proces, a unui sentiment etc. ♦ tranzitiv figurat A face să nu se vadă, să nu se simtă, să nu se audă. 2. tranzitiv A potoli, a stinge focul. 3. intranzitiv (Adesea figurat) A se revărsa, a inunda; a invada. ♦ (Despre sânge, lacrimi) A podidi. [prezent industrie și: năbuș] – conform limba sârbă năbušiti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NĂBUȘI: NĂBUȘÍ, nắbuș, verb IV. (popular) 1. tranzitiv și reflexiv A (se) sufoca, a (se) înăbuși. ♦ tranzitiv figurat A împiedica dezvoltarea, desfășurarea sau manifestarea unei acțiuni, a unui proces, a unui sentiment etc. ♦ tranzitiv figurat A face să nu se vadă, să nu se simtă, să nu se audă. 2. tranzitiv A potoli, a stinge focul. 3. intranzitiv (Adesea figurat) A se revărsa, a inunda; a invada. ♦ (Despre sânge, lacrimi) A podidi. – conform sârbo-croată nabušiti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru năbuși: năbuși verb vezi ARUNCA. ASFIXIA. AZVÎRLI. COTROPI. INVADA. ÎNĂBUȘI. ÎNCĂLCA. ÎNECA. NĂPĂDI. NĂPUSTI. NĂVĂLI. PRECIPITA. REPEZI. SĂRI. SUFOCA. SUGRUMA. TĂBĂRÎ. ZVÎRLI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru năbuși: năbușí verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea năbușă / năbușéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea năbușeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural năbușe / năbușeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru năbuși: !năbușí (a nabusi) (popular) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea năbușéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea năbușeá; conjunctiv prezent 3 să năbușeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE NĂBUȘI mă: A SE NĂBUȘÍ mă a se nabusi maésc intranzitiv rar vezi A SE ÎNĂBUȘI. /cf. limba sârbă nabušiti Forme diferite ale cuvantului a se nabusi ma: a se nabusi maésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE NABUSI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A SE NĂBUȘI mă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a se năbuşi mă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii !năbușí a a se nĂbuȘi mă popular verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea năbușéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea năbușeá; conjunctiv prezent 3 să năbușeáscă. A SE NĂBUȘÍ mă a se nĂbuȘi măésc intranzitiv rar vezi A SE ÎNĂBUȘI. |
GRAMATICA cuvântului A SE NĂBUȘI mă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a se năbuşi mă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A SE NĂBUȘI mă poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE năbuşi? Vezi cuvântul năbuşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul năbuşi?[ nă-bu-şi ] Se pare că cuvântul năbuşi are trei silabe |
La plural verbul năbuși se conjugă: ei ele năbuș