 | as |
|
| Maimuţări [ ma-i-mu-ţă-ri ] VEZI SINONIME PENTRU maimuţări PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se maimutari ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se maimutari ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a maimuțări (forma la infinitiv) A maimuțări conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MAIMUȚĂRI: MAIMUȚĂRI verb 1. a se poci, a se schimonosi, a se strîmba, (rar) a se maimuți, (popular și fam.) a se scălîmbăia, (regional) a se zgîmboi. (Nu te mai maimutari atîta!) 2. (rar) a maimuți. (A maimutari pe cineva.) 3. a se afecta, a se fandosi, a se prosti, a se sclifosi, (popular și fam.) a se scălîmbăia, (popular) a se fasoli, a se izmeni, (învechit și regional) a se sfandosi, (regional) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (învechit) a se marafetui. (Se maimutari în comportare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MAIMUȚĂRI: MAIMUȚĂRÍ, maimuțăresc, verb IV. tranzitiv A imita pe cineva urmărind efecte comice; a lua în rîs pe cineva imitîndu-i vorbele, gesturile etc. Făcea pozne și la bucătărie cînd se întîmpla să lipsească bucătăreasa, maimuțărindu-i pe clienți, pe cliente. PAS, Z. II 65. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MAIMUȚĂRI: MAIMUȚĂRÍ, maimuțăresc, verb IV. 1. tranzitiv A imita pe cineva (pentru a-l lua în râs); a maimuți. 2. reflexiv A folosi gesturi sau vorbe afectate, a se strâmba, a se schimonosi; a se fandosi. – Maimuță + sufix -ări. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MAIMUȚĂRI: MAIMUȚĂRÍ, maimuțăresc, verb IV. 1. tranzitiv A imita pe cineva (pentru a-l lua în râs); a maimuți. 2. reflexiv A folosi gesturi sau vorbe afectate, a se strâmba, a se schimonosi; a se fandosi. – Maimuță + sufix -ări. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru maimuțări: maimuțărí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele maimuțărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea maimuțăreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural maimuțăreáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru maimuțări: maimuțărí (a maimutari) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele maimuțărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea maimuțăreá; conjunctiv prezent 3 să maimuțăreáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE MAIMUȚĂRI mă: A SE MAIMUȚĂRÍ mă a se maimutari maésc intranzitiv fam. A-și urâți în mod voit expresia feței; a face grimase. /maimuță + sufix a se maimutari maări Forme diferite ale cuvantului a se maimutari ma: a se maimutari maésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE MAIMUTARI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A SE MAIMUȚĂRI mă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a se maimuţări mă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Nu te mai a se maimuȚĂri mă atâta! 2. A a se maimuȚĂri mă pe cineva. Se a se maimuȚĂri mă în comportare. Nu te mai a se maimuȚĂri mă atîta! 2. A a se maimuȚĂri mă pe cineva. Se a se maimuȚĂri mă în comportare. Maimuțărí a a se maimuȚĂri mă verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele maimuțărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea maimuțăreá; conjunctiv prezent 3 să maimuțăreáscă. A SE MAIMUȚĂRÍ mă a se maimuȚĂri măésc intranzitiv fam. /maimuță + sufix a se maimuȚĂri măări. |
GRAMATICA cuvântului A SE MAIMUȚĂRI mă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a se maimuţări mă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A SE MAIMUȚĂRI mă poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE maimuţări? Vezi cuvântul maimuţări desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul maimuţări?[ ma-i-mu-ţă-ri ] Se pare că cuvântul maimuţări are cinci silabe |