eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se macina ma macin


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Măcina [ mă-ci-na ]
VEZI SINONIME PENTRU măcina PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se macina ma macin în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se macina ma macin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a măcina
Verbul: a măcina (forma la infinitiv)
A măcina conjugat la timpul prezent:
  • eu macin
  • tu macini
  • el ea macină
  • noi măcinăm
  • voi măcinați
  • ei ele macină
VEZI VERBUL a măcina CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂCINA:
MĂCINÁ, mácin, verb

I. tranzitiv

1. A preface grăunțele de cereale în făină, cu ajutorul pietrelor sau al valțurilor morii. La moara lui Ghiță Lungu, pietrele măcinau boabe. SADOVEANU, M. C. 126. O, macină grîul mai bine Și-nvîrte-te roată mereu! COȘBUC, P. I 65. Atunci moara s-a pornit, Roțile și le-a-nvirtit Și pe loc a măcinat Tot grîul cel secerat. ANT. literar popular I 622. (absolut) Chirică treierase, vînturase, măcinase. CREANGĂ, P. 160.
       • figurat Cît macină moara doi saci, măcinăm și noi două vorbe. SADOVEANU, M. C. 29.
       • reflexiv pasiv figurat Cîtă vorbă s-a măcinat aici ca, din ea, să iasă apă chioară și fum și vînt. PAS, Z. IV 253. (expresie) Altă făină se macină acum la moară vezi făină.
♦ (Cu privire la alte boabe) A preface în pulbere cu ajutorul rîșniței sau al altor instrumente. Mașini de măcinat cafea. C. PETRESCU, Î. I

8.
♦ A frămînta. Zadarnic se opri într-un colț și cercă să privească nepăsător la lumea care măcina glodul uliții. SADOVEANU, O., VIII 155.

2. (Cu privire la alte lucruri decît cerealele) A preface în bucățele sau în pulbere, a fărîmița. Răsturnați copacii-n codri, măcinați dealuri și stinci. ALECSANDRI, P. III 237.
       • reflexiv figurat Credințele și hotărîrile se macină dacă le cintărești mult și eu nu pot să nu le cîntăresc! REBREANU, P. S. 142.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

măcina
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru măcina:
măciná (mácin, măcinát), verb –

1. A pisa, a sfărîma. –

2. A mărunți, a pulveriza. –

3. A strivi, a zdrobi.

– Mr., megl. mațin, măținare, istr. mǫțiru. latina machināre sau macināre, din clasicul machĭnāri (Densusianu, Hlr., 192; Pușcariu 1009; Candrea-Dens., 1036; REW 5206), conform italiana macinare, spaniolă maznar, vegl. maknur.

– derivat măcinat, substantiv neutru (acțiunea de a măcina); măciniș, substantiv neutru (măcinare); măcinătură, substantiv feminin (măcinare), conform italiana macinatura.
Forme diferite ale cuvantului macina: mácin măcin

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

MĂCINA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂCINA:
MĂCINÁ, mácin, verb

I. tranzitiv

1. A preface boabele de cereale în făină cu ajutorul pietrelor sau al valțurilor morii; a preface diverse boabe sau materiale în pulbere cu ajutorul morii, al râșniței sau al altor unelte.

2. (Adesea figurat) A fărâmița, a zdrobi, a ruina, a roade, a mânca.
       • reflexiv Zidurile se macină.
♦ figurat A chinui, a consuma, a distruge.

3. figurat A examina sau a medita îndelung; a rumega, a depăna.

– latina machinari.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MĂCINA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂCINA:
MĂCINÁ, mácin, verb

I. tranzitiv

1. A preface boabele de cereale în făină cu ajutorul pietrelor sau al valțurilor morii; a preface diverse boabe sau materiale în pulbere cu ajutorul morii, al râșniței sau al altor unelte.

2. (Adesea figurat) A fărâmița, a zdrobi, a ruina, a roade, a mânca.
       • reflexiv Zidurile se macină.
♦ figurat A chinui, a consuma, a distruge.

3. figurat A examina sau a medita îndelung; a rumega, a depăna.

– latina machinari.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MĂCINA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂCINA:
MĂCINA verb

1. a (se) dărăpăna, a (se) degrada, a (se) părăgini, a (se) ruina, a (se) strica, (regional și fam.) a (se) părădui, (Transilvania) a (se) dorovăi. (Zidul de la grădină s-a macina.)

2. a (se) mînca, a (se) roade, a (se) săpa, a (se) scobi. (Apa macina malul.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

măcina
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru măcina:
măcina verb vezi CHINUI. CONSUMA. DIGERA. FLECĂRI. FRĂMÎNTA. ÎNDRUGA. MISTUI. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. SUBMINA. TRĂNCĂNI. ZBATE. ZBUCIUMA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A SE MĂCINA mă macin
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE MĂCINA mă macin:
A SE MĂCINÁ mă mácin intranzitiv A se distruge treptat, încetul cu încetul (sub acțiunea unor factori nocivi). /<lat. machinari
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MĂCINA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂCINA:
MĂCINÁ verb

1. vezi ruina.

2. a (se) mânca, a (se) roade, a (se) săpa, a (se) scobi. (Apa macina malul.)

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

măcina
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru măcina:
măciná verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu mácin, persoana a treia singular: el / ea și plural mácină
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

măcina
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru măcina:
măciná (a macina) verb, indicativ prezent 3 mácină
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE MACINA MA MACIN'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL măcina
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului măcina dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Zidul de la grădină s-a măcina.
Apa măcina malul.
Apa măcina malul.
Măciná a măcina verb, indicativ prezent 3 mácină.

GRAMATICA cuvântului măcina?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului măcina.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul măcina poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul măcina sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural verbul măcina se conjugă: ei ele mácină

CUM DESPART ÎN SILABE măcina?
Vezi cuvântul măcina desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul măcina?
[ mă-ci-na ]
Se pare că cuvântul măcina are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL măcina

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Jurnal de bord?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
trigonometrie care se ocupă cu studierea relațiilor dintre laturile și unghiurile triunghurilor plane
a dovedi că cineva a spus un neadevăr
registru în care se consemnează cronologic faptele survenite în timpul călătoriei unei nave
a fi smintit, scrântit, țicnit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app