 | as |
|
| Limită [ li-mi-tă ] VEZI SINONIME PENTRU limită PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se limita ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se limita ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a limita (forma la infinitiv) A limita conjugat la timpul prezent:
|
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LIMITĂ: LIMÍTĂ, limite, substantiv feminin 1. Punct extrem, margine (a unei suprafețe, a unui obiect etc.); capăt. ♦ Tonul cel mai înalt sau cel mai profund pe care îl poate emite o voce sau un instrument. ♦ (matematică) Valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 2. (În sintagma) Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc.; graniță, hotar. Limită silabică = locul unde se termină o silabă și începe alta în fluxul vorbirii. 3. figurat Punct până la care pot ajunge posibilitățile, facultățile intelectuale, mijloacele etc. cuiva. • Limită de vârstă = vârsta până la care cineva poate ocupa în mod legal o funcție publică. – Din limba franceza limite, latina limes, -itis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LIMITĂ: LÍMITĂ, limite, substantiv feminin 1. Punct extrem, margine (a unei suprafețe, a unui obiect etc.). ♦ Tonul cel mai înalt sau cel mai profund pe care îl poate emite o voce sau un instrument. ♦ (matematică) Valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 2. (În sintagma) Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc.; graniță, hotar. Limită silabică = locul unde se termină o silabă și începe alta în fluxul vorbirii. 3. figurat Punct până la care pot ajunge posibilitățile, facultățile, mijloacele etc. cuiva. • Limită de vârstă = vârsta până la care cineva poate ocupa în mod legal o funcție publică. – Din limba franceza limite, latina limes, -itis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru LIMITĂ: LÍMITĂ limitae forme 1) Punct ce marchează sfârșitul unei întinderi sau suprafețe. • limita teritorială linie de demarcație care desparte diferite țări; hotar; graniță; frontieră. 2) Ton al unei voci sau al unui instrument, caracterizat prin înălțime sau profunzime extremă. 3) Punct extrem al unei acțiuni; linie de sus a unei evoluții. • limita de vârstă vârstă după care o persoană nu mai poate exercita o anumită funcție publică. 3) matematică Valoarea fixă spre care tind valorile unei mărimi variabile. 4) figurat Punct final pe care îl pot atinge posibilitățile, mijloacele sau capacitățile unei persoane. /<fr. limite, latina limes, limitaitis Forme diferite ale cuvantului limita: limitae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LIMITĂ: LIMITĂ s. 1. cap, capăt, colț, extremă, extremitate, margine, (învechit) sconcenie. (La cealaltă limita a țării.) 2. limită teritorială = frontieră, graniță, hotar, (învechit și popular) margine, (învechit) confinii (la plural), cordon, fruntarie, miezuină. (limita a unui stat.) 3. extremitate, margine, (învechit) soroc. (La limita cîmpiei.) 4. linie, margine. (S-a oprit la limita satului.) 5. cuprins, (rar) perimetru, (învechit) ocol. (În limita cetății.) 6. graniță, hotar, margine, (învechit) termen. (Se păstrează între limita rezonabile.) 7. restricție, (rar) mărginire. (Generalizează fără nici o limita.) 8. (fiziologie) prag. (limita de excitabilitate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LIMITĂ: LÍMITĂ, limite, substantiv feminin 1. Punct extrem, linie mărginașă, margine. • figurat Înțeleg afacerile voastre, dar totul are o limită. C. PETRESCU, C. vezi 132. • Limită de vîrstă = vîrstă pînă la care cineva poate ocupa în mod legal o funcție publică. ♦ (muzică) Tonul extrem cel mai înalt sau cel mai profund pe care-l poate emite o voce sau un instrument. ♦ (matematică) Valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 2. (Mai ales în expresie) Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, regiuni etc.; graniță, hotar. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru LIMITA: LIMITA verb 1. a circumscrie, a delimita, a demarca, a hotărnici, a marca, a mărgini, (învechit) a hotărî, a semna. 2. a delimita, a mărgini, a străjui, a țărmuri. (Stîlpii de telegraf limita șoseaua.) 3. a se mărgini, a se mulțumi, a se reduce, a se restrînge, a se rezuma. (Totul s-a limita la strictul necesar.) 4. a circumscrie, a delimita, a restrînge. (A limita tema lucrării la...) 5. a se mărgini, a se reduce, a se rezuma, a sta, (rar) a se încheia. (Importanța lucrării nu se limita doar la...) 6. a mărgini, a restrînge, (figurat) a îngrădi. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru LIMITA: LIMITÁ, limitez, verb I. tranzitiv A fixa între anumite limite sau granițe, a mărgini, a restrînge, a îngrădi. Ascuțirea crescîndă a contradicțiilor capitalismului în faza imperialistă, ascuțirea contradicției dintre forțele de producție și relațiile de producție limitează din ce in ce mai mult creșterea productivității muncii în societatea capitalistă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 60. M-am învățat de mult să-mi limitez dorințele. C. PETRESCU, C. vezi 375. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LIMITĂ: LÍMITĂ substantiv feminin 1. valoare extremă (maximă sau minimă) a unei mărimi. • ceea ce mărginește ceva; hotar; margine. ♦ la limita = în caz extrem. • cel mai înalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce, un instrument. 2. (matematică) valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 3. (figurat) punct până la care pot ajunge posibilitățile cuiva. (< limba franceza limite, latina limes, -itis) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LIMITĂ: LÍMITĂ substantiv feminin 1. Ceea ce mărginește ceva; hotar; margine. ♦ Cel mai înalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce sau un instrument. 2. (matematică) Valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 3. (figurat) Punct până la care pot ajunge posibilitățile cuiva. [< limba franceza , italiana limite, conform latina limes – margine]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru LIMITA: LIMITÁ verb trecut, reflexiv 1. a (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. 2. a menține nivelul unui semnal electric în limite prestabilite. (< limba franceza limiter, latina limitare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru LIMITA: LIMITÁ verb 1. vezi delimita. 2. vezi mărgini. 3. vezi localiza. 4. vezi restrânge. 5. vezi restrânge. 6. vezi reduce. 7. a mărgini, a restrânge, (figurat) a îngrădi. (A limita drepturile cuiva.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru LIMITA: LIMITÁ, limitez, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din limba franceza limiter, latina limitare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru LIMITA: LIMITÁ, limitez, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din limba franceza limiter, latina limitare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru LIMITA: LIMITÁ verb I. trecut, reflexiv A (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. [< limba franceza limiter, italiana , latina limitare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE LIMITA mă: A SE LIMITÁ mă a se limita maéz intranzitiv A-și impune anumite limite; a se mărgini. /<fr. limiter, latina limitare Forme diferite ale cuvantului a se limita ma: a se limita maéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru limită: límită substantiv feminin în construcții la limită 1994 În caz extrem vezi contraproductiv (traduce limba franceza à la limite) Definiție sursă: Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru limită: limită forme 1. linie de separațiune: limitele orașului; 2. figurat margine: libertatea are limitele ei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru limita: limitá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu limitéz, persoana a treia singular: el / ea și plural limiteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru limită: límită substantiv feminin, genitiv dativ articulat límitei; plural límite Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru limita: limitá (a limita) verb, indicativ prezent 3 limiteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru limită: límită substantiv feminin, plural límite Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE LIMITA MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL limită Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului limită dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii LÍMITĂ limităe forme 1 Punct ce marchează sfârșitul unei întinderi sau suprafețe. • limită teritorială linie de demarcație care desparte diferite țări; hotar; graniță; frontieră. • limită de vârstă vârstă după care o persoană nu mai poate exercita o anumită funcție publică. Limite, latina limes, limităitis. La cealaltă limită a țării. Limită a unui stat. La limită cîmpiei. S-a oprit la limită satului. În limită cetății. Se păstrează între limită rezonabile. Generalizează fără nici o limită. Limită de excitabilitate. Stîlpii de telegraf limită șoseaua. Totul s-a limită la strictul necesar. A limită tema lucrării la. Importanța lucrării nu se limită doar la. Se păstrează între limită rezonabile. Orice lucru are o limită. A limită drepturile cuiva. A SE LIMITÁ mă limităéz intranzitiv A-și impune anumite limite; a se mărgini. Limitá a limită verb, indicativ prezent 3 limiteáză. |
GRAMATICA cuvântului limită? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului limită. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul limită poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE limită? Vezi cuvântul limită desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul limită?[ li-mi-tă ] Se pare că cuvântul limită are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL limită Inţelegi mai uşor cuvântul limită dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn sintagma Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc Limită silabică = locul unde se termină o silabă și începe alta în fluxul vorbirii Limită de vârstă = vârsta până la care cineva poate ocupa în mod legal o funcție publică În sintagma Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc Limită silabică = locul unde se termină o silabă și începe alta în fluxul vorbirii Limită de vârstă = vârsta până la care cineva poate ocupa în mod legal o funcție publică Limită teritorială = frontieră, graniță, hotar, învechit și popular margine, învechit confinii la plural, cordon, fruntarie, miezuină Limită de vîrstă = vîrstă pînă la care cineva poate ocupa în mod legal o funcție publică Mai ales în expresie Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, regiuni etc ♦ la a se limita ma = în caz extrem |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL limită |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ în expresie pe la cântători?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul limita se conjugă: ei ele limiteáză
