 | as |
|
| Ivi [ i-vi ] VEZI SINONIME PENTRU ivi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se ivi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se ivi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ivi (forma la infinitiv) A ivi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IVI: IVI verb 1. a apărea, a se arăta, a se vedea, a se zări, (italienism învechit) a spunta. (Nu se ivi cu săptămînile pe stradă.) 2. a apărea, a se arăta, a pica, (învechit și regional) a se scociorî, (învechit) a se sfeti. (Chiar atunci s-a ivi și el.) 3. a apărea, a se arăta, a se înfățișa, a se prezenta, a veni, (învechit) a se spune, (familial) a se înființa. (S-a ivi la proces.) 4. a apărea, a se arăta, (învechit) a mijloci, (figurat) a încolți, a se înfiripa, a înflori, a se naște. (Un zîmbet s-a ivi pe fața lui.) 5. a apărea, a se arăta, a se înfățișa, a se revela, (învechit și popular) a se dezveli. (Cîmpia se ivi în toată splendoarea ei.) 6. a apărea, a se arăta, a ieși. (S-a ivi iarba.) 7. a apărea, a se arăta, a răsări, a se ridica. (S-a ivi luna.) 8. a apărea, a se arăta, a miji, (regional) a (se) iți, a (se) slomni. (Se ivi zorile.) 9. a se face, a se lăsa, a sosi, a veni. (Cînd se ivi seara, pleacă.) 10. a apărea, a se isca, a începe, a se porni, a se produce, a se stîrni, (învechit și regional) a se scociorî, (figurat) a se naște. (S-a ivi din senin o furtună.) 11. a apărea, a interveni, a se întîmpla, a se produce, a surveni. (A ivi o schimbare.) 12. a apărea, a se declara. (S-a ivi o epidemie.)[1] Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IVI: IVÍ, ivesc, verb IV. reflexiv A se arăta (pe neașteptate sau ieșind dintr-un loc ascuns), a apărea (dintr-o dată sau întîia oară), a ieși în văzul tuturor. Stoluri de rațe se iveau în văzduh, ca niște ciocane de lemn aruncate-n sus. ARGHEZI, P. T. 160. E duminică. Din vale Se ivesc răzleți flăcăi. COȘBUC, P. I 263. Începea a se ivi soarele dintre nori. CREANGĂ, A. 34. Cînd prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea pe după gît. EMINESCU, O. I 55. ♦ tranzitiv (Învechit) A arăta. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. EMINESCU, N. 51. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ivi: iví (ivésc, ivít), verb – 1. (învechit) A arăta, a demonstra. – 2. (reflexiv) A se arăta, a apărea, a ieși la iveală. – Megl. iavés. limba slavă (veche) javiti (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 152; Tiktin; DAR), conform aieve. – derivat iveală, substantiv feminin (apariție; prezență). Forme diferite ale cuvantului ivi: ivésc ivít Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IVI: IVÍ, ivesc, verb IV. reflexiv A se arăta, a apărea (dintr-o dată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din limba slavă (veche) javiti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IVI: IVÍ, ivesc, verb IV. reflexiv A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din limba slavă (veche) javiti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ivi: !iví (a se ivi) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se ivéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se iveá; conjunctiv prezent 3 să se iveáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ivi: iví verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ivésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea iveá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural iveáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A se ivi: A se ivi ≠ a pieri Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE IVI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A se ivi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a se ivi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Nu se a se ivi cu săptămînile pe stradă. Chiar atunci s-a a se ivi și el. S-a a se ivi la proces. Un zîmbet s-a a se ivi pe fața lui. Cîmpia se a se ivi în toată splendoarea ei. S-a a se ivi iarba. S-a a se ivi luna. Se a se ivi zorile. Cînd se a se ivi seara, pleacă. S-a a se ivi din senin o furtună. A a se ivi o schimbare. S-a a se ivi o epidemie. Chiar atunci s-a a se ivi și el. Un zâmbet s-a a se ivi pe fața lui. Câmpia se a se ivi în toată splendoarea ei. S-a a se ivi iarba. Se a se ivi zorile. S-a a se ivi o epidemie. !iví a se a se ivi verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se ivéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se iveá; conjunctiv prezent 3 să se iveáscă. |
GRAMATICA cuvântului A se ivi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a se ivi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A se ivi poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ivi? Vezi cuvântul ivi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ivi?[ i-vi ] Se pare că cuvântul ivi are două silabe |