eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se infurci


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
înfurci [ în-fur-ci ]
VEZI SINONIME PENTRU înfurci PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se infurci în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se infurci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a înfurci
Verbul: a înfurci (forma la infinitiv)
A înfurci conjugat la timpul prezent:
  • eu înfurc
  • tu înfurci
  • el ea înfurcă
  • noi înfurcim
  • voi înfurciți
  • ei ele înfurcă
VEZI VERBUL a înfurci CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFURCI:
ÎNFURCÍ, (2) înfúrc, verb IV. reflexiv (Popular)

1. (Mai ales despre drumuri) A se bifurca, a se desface în două. Merse, merse pînă ce i se înfurci calea. ISPIRESCU, L. 226.

2. A avea de furcă (cu cineva), a se certa, a se încăiera. Fii mai lăsător și nu te înfurci cu oamenii, că-i știi cît sînt de oțărîți acuma. REBREANU, R. II 105. Dumitru la ei sărea, Pușca de țavă lua, Cu feciorii să-nfurcea. PĂSCULESCU, L. P. 249.

– Variantă: înfurcá verb

I.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

A SE ÎNFURCI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ÎNFURCI:
A SE ÎNFURCÍ persoană 3 se a se infurciéște intranzitiv popular

1) (despre drumuri, ape curgătoare) A se despărți în două (ca o furcă); a se bifurca.

2) rar A se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera. /în + furca

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

înfurci
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfurci:
!înfurcí (a se infurci) (a se bifurca) (învechit, popular) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se înfurcéște; imperfect persoana a treia singular: el / ea se înfurceá; conjunctiv prezent 3 să se înfurceáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ÎNFURCI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFURCI:
ÎNFURCÍ, înfurc, verb IV. (învechit și popular)

1. reflexiv A se bifurca.

2. reflexiv recipr. A se certa, a se încăiera. [Variante: înfurcá verb I]

– În + furcă.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎNFURCI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFURCI:
ÎNFURCÍ, înfúrc, verb IV. (Rar)

1. reflexiv A se bifurca.

2. reflexiv recipr. A se certa, a se încăiera. [Variante: înfurcá verb I]

– În + furcă.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

înfurci
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfurci:
înfurcí verb, indicativ prezent (a avea de furcă, a se certa) persoana întâi singular: eu înfúrc; (a se bifurca) persoana a treia singular: el / ea înfurcéște
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

înfurci
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru înfurci:
înfurcí, verb reflexiv

– (regional) A se bifurca.

– Din în- + furcă (< latina furca) (DEX, MDA).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

înfurci
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru înfurci:
înfurcí, verb reflexiv

– A se bifurca.

– În- + furcă (< latina furca).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

înfurci
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înfurci:
înfurci verb vezi BIFURCA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE INFURCI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înfurci
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfurci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A SE ÎNFURCÍ persoană 3 se înfurciéște intranzitiv popular 1 despre drumuri, ape curgătoare A se despărți în două ca o furcă; a se bifurca.
!înfurcí a se înfurci a se bifurca învechit, popular verb reflexiv, indicativ prezent 3 se înfurcéște; imperfect persoana a treia singular: el / ea se înfurceá; conjunctiv prezent 3 să se înfurceáscă.

GRAMATICA cuvântului înfurci?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfurci.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfurci poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE înfurci?
    Vezi cuvântul înfurci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfurci?
    [ în-fur-ci ]
    Se pare că cuvântul înfurci are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înfurci

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Geologie; în sintagma zonă de cementație?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    dacă ar depinde de mine
    cu bani gata, în numerar, peșin
    zonă din scoarța pământului în care se produce îmbogățirea în sulfuri secundare a unui zăcământ de sulfuri primare
    despre relații de rudenie care se află în linie maternă
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app