|
înfurci [ în-fur-ci ] VEZI SINONIME PENTRU înfurci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se infurci în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se infurci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a înfurci (forma la infinitiv) A înfurci conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFURCI: ÎNFURCÍ, (2) înfúrc, verb IV. reflexiv (Popular) 1. (Mai ales despre drumuri) A se bifurca, a se desface în două. Merse, merse pînă ce i se înfurci calea. ISPIRESCU, L. 226. 2. A avea de furcă (cu cineva), a se certa, a se încăiera. Fii mai lăsător și nu te înfurci cu oamenii, că-i știi cît sînt de oțărîți acuma. REBREANU, R. II 105. Dumitru la ei sărea, Pușca de țavă lua, Cu feciorii să-nfurcea. PĂSCULESCU, L. P. 249. – Variantă: înfurcá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ÎNFURCI: A SE ÎNFURCÍ persoană 3 se a se infurciéște intranzitiv popular 1) (despre drumuri, ape curgătoare) A se despărți în două (ca o furcă); a se bifurca. 2) rar A se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera. /în + furca Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfurci: !înfurcí (a se infurci) (a se bifurca) (învechit, popular) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se înfurcéște; imperfect persoana a treia singular: el / ea se înfurceá; conjunctiv prezent 3 să se înfurceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFURCI: ÎNFURCÍ, înfurc, verb IV. (învechit și popular) 1. reflexiv A se bifurca. 2. reflexiv recipr. A se certa, a se încăiera. [Variante: înfurcá verb I] – În + furcă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFURCI: ÎNFURCÍ, înfúrc, verb IV. (Rar) 1. reflexiv A se bifurca. 2. reflexiv recipr. A se certa, a se încăiera. [Variante: înfurcá verb I] – În + furcă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfurci: înfurcí verb, indicativ prezent (a avea de furcă, a se certa) persoana întâi singular: eu înfúrc; (a se bifurca) persoana a treia singular: el / ea înfurcéște Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru înfurci: înfurcí, verb reflexiv – (regional) A se bifurca. – Din în- + furcă (< latina furca) (DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru înfurci: înfurcí, verb reflexiv – A se bifurca. – În- + furcă (< latina furca). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înfurci: înfurci verb vezi BIFURCA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE INFURCI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înfurci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfurci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A SE ÎNFURCÍ persoană 3 se înfurciéște intranzitiv popular 1 despre drumuri, ape curgătoare A se despărți în două ca o furcă; a se bifurca. !înfurcí a se înfurci a se bifurca învechit, popular verb reflexiv, indicativ prezent 3 se înfurcéște; imperfect persoana a treia singular: el / ea se înfurceá; conjunctiv prezent 3 să se înfurceáscă. |
GRAMATICA cuvântului înfurci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfurci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfurci poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE înfurci? Vezi cuvântul înfurci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfurci?[ în-fur-ci ] Se pare că cuvântul înfurci are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înfurci |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Geologie; în sintagma zonă de cementație?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|