eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se incuiba ma


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
încuiba [ în-cu-i-ba ]
VEZI SINONIME PENTRU încuiba PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se incuiba ma în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se incuiba ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a încuiba
Verbul: a încuiba (forma la infinitiv)
A încuiba conjugat la timpul prezent:
  • eu încuib
  • tu încuibi
  • el ea încuibă
  • noi încuibăm
  • voi încuibați
  • ei ele încuibă
VEZI VERBUL a încuiba CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCUIBA:
ÎNCUIBÁ, încuibez și (mai rar) încúib, verb

I. reflexiv A se stabili undeva nepoftit, nedorit, a se vîrî unde nu-i este locul; a se oploși. Moșia asta... a fost a bătrînilor noștri, pînă ce s-a încuibat între noi o rîie boierească. SADOVEANU, N. forme 28.
       • figurat (Despre nenorociri, nevoi, boli etc.) Vezi dumneata?!

– gîndesc toți deodată

– și noi credeam că nevoile s-au încuibat numai în satul nostru. spaniolă POPESCU, M. G. 38. Urîtul... în inima copilei se prefira și pe fiece zi mai adinc o pătrundea, în ea zilnic se-ncuiba. ODOBESCU, S. III 204. Boala de vite... este încuibată și în județul Dorohoi.

I. IONESCU, despre 188.
♦ (Rar, despre sentimente) A pătrunde adînc, a se înfige cu putere, a se cuibări. O spaimă tainică i se-ncuibă în suflet. ANGHEL-IOSIF, C. L. 79. S-a-ncuibat dragostea-n el. TEODORESCU, P. P. 305.
♦ tranzitiv (Neobișnuit) A cuprinde, a adăposti. Cum poate-o frunte maiestoasă Să-ncuibe-o cugetare atît de fioroasă? ALECSANDRI, P. III 346.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNCUIBA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCUIBA:
ÎNCUIBÁ, încuibez, verb

I. reflexiv A-și face cuib; a se vârî (unde nu-i este locul); a se oploși.
♦ figurat A pătrunde adânc; a se înrădăcina. [prezent industrie și: încúib]

– În + cuib.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

A SE ÎNCUIBA mă
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ÎNCUIBA mă:
A SE ÎNCUIBÁ mă a se incuiba maéz intranzitiv

1) popular A se instala undeva nepoftit, incomodând.

2) figurat (despre sentimente, stări etc.) A pătrunde adânc; a prinde rădăcini adânci. /în + cuib
Forme diferite ale cuvantului a se incuiba ma: a se incuiba maéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎNCUIBA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCUIBA:
ÎNCUIBÁ, încuibez, verb

I. reflexiv A se instala undeva fără să fie dorit.
♦ figurat A pătrunde adânc; a se înrădăcina. [prezent industrie și: încúib]

– În + cuib.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎNCUIBA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCUIBA:
ÎNCUIBA verb a se înrădăcina, a se statornici, (figurat) a se înțeleni.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

încuiba
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încuiba:
încuibá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu încuibéz, persoana a treia singular: el / ea și plural încuibeáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

încuiba
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încuiba:
!încuibá (a se incuiba) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se încuibeáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE INCUIBA MA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL încuiba
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încuiba dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A SE ÎNCUIBÁ mă încuibaéz intranzitiv 1 popular A se instala undeva nepoftit, incomodând.
!încuibá a se încuiba verb reflexiv, indicativ prezent 3 se încuibeáză.

GRAMATICA cuvântului încuiba?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încuiba.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul încuiba poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul încuiba se conjugă: ei ele încuibeáză

CUM DESPART ÎN SILABE încuiba?
Vezi cuvântul încuiba desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încuiba?
[ în-cu-i-ba ]
Se pare că cuvântul încuiba are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL încuiba

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala din două vorbe sau rar dintr-o vorbă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
formație geologică provenind din acțiunea de transport, sedimentare sau de eroziune a vântului; harpă eoliană
propoziție care exprimă o concluzie
fără multă discuție, repede
la unele jocuri cu zaruri a cădea același număr de puncte la ambele zaruri
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app