Definiție a se incrunta

încrunta [ în-crun-ta ] VEZI SINONIME PENTRU încrunta PE ESINONIME.COM Cautăm definiția cuvântului a se incrunta în mai multe dicționare Definițiile pentru a se incrunta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a încrunta (forma la infinitiv) A încrunta conjugat la timpul prezent: eu încrunt tu încrunți el ea încruntă noi încruntăm voi încruntați ei ele încruntă VEZI VERBUL a încrunta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCRUNTA: ÎNCRUNTÁ, încrúnt, verb I. reflexiv 1. A face o cută pe frunte, între sprîncene (în semn de nemulțumire sau de mînie), a privi aspru. Se încruntau chiorîș dorobanții de la Agie. C. PETRESCU, A. R. 8. Drăguții mei, Nu-mi fiți dușmănei, Nu vă-ntunecați, Nu vă încruntați. ALECSANDRI, P. P. 117.        • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») Moș Gheorghe se încruntă la ele și le face semn să-și bage mințile în cap. spaniolă POPESCU, M. G. 37. ♦ tranzitiv (Mai ales cu privire la sprîncene) A încreți, a strînge. Candachia nu știe ce să facă cu sprîncenele-i subțiri: să le-ncrunte ori să le însenineze. SADOVEANU, forme J. 688. Încruntă sprînceană și se oțărî de supărare. ISPIRESCU, U. 83. Tată – întrebă fata – de unde ai calul d-tale?... – La ce-ți trebuie s-o știi? zise el, încruntînd sprincenile. EMINESCU, N. 18. 2. (Învechit și popular, uneori urmat de determinări) A se umple de sînge, a se muia în sînge, a se roși. L-au scos din apă afară ca să nu se cufunde și să se încrunte toată apa cu sînge. SBIERA, P. 125.        • reflexiv reciproc. Vierul cu dinții, leul cu unghiile, unul pre altul se încruntară. ȚICHINDEAL, forme 32.        • tranzitiv Mi-l întreba S-aleagă ceva: Paloș să-și încrunte, Au luptă să lupte? TEODORESCU, P. P. 499. ♦ tranzitiv (Cu privire la ochi) A înroși. Grecul beat paloșu-i da, Iar Vulcan cum îl lua, Ochii-n sînge-și încrunta. ALECSANDRI, P. P. 138. – prezent industrie și: (rar) încruntez (CARAGIALE, O. I 45). – Variantă: (învechit și popular) cruntá, cruntez (BĂLCESCU, O. I 319, ȘEZ. VII 90), verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNCRUNTA

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCRUNTA: ÎNCRUNTÁ, încrúnt, verb I. 1. reflexiv și tranzitiv A apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte (în semn de nemulțumire, de mânie, de îngrijorare etc.); a privi aspru. 2. reflexiv (învechit) A se umple de sânge; a se înroși. – În + crunta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNCRUNTA

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCRUNTA: ÎNCRUNTÁ, încrúnt, verb I. 1. reflexiv și tranzitiv A apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte (în semn de nemulțumire, de mânie, de îngrijorare etc.); a privi aspru. 2. reflexiv (învechit) A se umple de sânge; a se înroși. – În + crunta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎNCRUNTA

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCRUNTA: ÎNCRUNTA verb a se întuneca, a se mohorî, a se posomorî. (Ce te-ai incrunta astfel?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

încrunta

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încrunta: încruntá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu încrúnt, persoana a treia singular: el / ea și plural încrúntă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ÎNCRUNTA

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNCRUNTA: ÎNCRUNTÁ verb vezi înroși, însângera, roși, sângera. Definiție sursă: Dicționar de sinonime

încrunta

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru încrunta: încrunta verb vezi ÎNROȘI. ÎNSÎNGERA. ROȘI. SÎNGERA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

încrunta

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încrunta: încruntá (a incrunta) verb, indicativ prezent 3 încrúntă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A se încrunta

Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A se încrunta: A se încrunta ≠ a se descrunta Definiție sursă: Dicționar de antonime

CUVINTE APROPIATE DE 'A SE INCRUNTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A se încrunta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a se încrunta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ce te-ai a se încrunta astfel?. Ce te-ai a se încrunta astfel?. încruntá a a se încrunta verb, indicativ prezent 3 încrúntă.

GRAMATICA cuvântului A se încrunta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a se încrunta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A se încrunta poate fi: verb, La plural verbul încrunta se conjugă: ei ele încrúntă VEZI CONJUGAREA VERBULUI a încrunta LA TOATE TIMPURILE

CUM DESPART ÎN SILABE încrunta? Vezi cuvântul încrunta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încrunta? [ în-crun-ta ] Se pare că cuvântul încrunta are trei silabe

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A se încrunta VEZI SINONIME PENTRU a se încrunta PE ESINONIME.COM