|
împuternici [ îm-pu-ter-ni-ci ] VEZI SINONIME PENTRU împuternici PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se imputernici în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se imputernici din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a împuternici (forma la infinitiv) A împuternici conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPUTERNICI: ÎMPUTERNICÍ, împuternicesc, verb IV. tranzitiv 1. A da cuiva puterea de a face ceva, de a exercita anumite atribuții; (juridic) a da mandat. L-a împuternicit să ia măsurile pe care le crede de cuviință. 2. (Învechit și popular) A da puteri (cuiva), a întări; a reface puterile (cuiva). Dar gîndul că tot chinul îi vine din dragostea cu Maranda îl făcea să-i fie și mai dragă și-l împuternicea mai mult în răbdare. MIRONESCU, S. A. 31. Trebuiră a mai ședea pe locuțiune.. spre a împuternici oastea muncită de drum. BĂLCESCU, O. II 118. • reflexiv Sînt de părere să-i izbim, să nu se împuternicească mai mult pe locul acesta. VISSARION, B. 343. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPUTERNICI: ÎMPUTERNICÍ, împuternicesc, verb IV. tranzitiv 1. A da cuiva puterea de a face ceva. ♦ (juridic) A da mandat, a autoriza. 2. tranzitiv și reflexiv (învechit și popular) A da sau a prinde putere, a(-și) reface forțele, a (se) face mai puternic; a (se) întări. – În + puternic. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPUTERNICI: ÎMPUTERNICÍ, împuternicesc, verb IV. tranzitiv 1. A da cuiva puterea de a face ceva. ♦ (juridic) A da mandat, a autoriza. 2. tranzitiv și reflexiv (învechit și popular) A da sau a prinde putere, a(-și) reface forțele, a (se) face mai puternic; a (se) întări. – În + puternic. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împuternici: împuternicí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împuternicésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împuterniceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împuterniceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împuternici: împuternicí (a imputernici) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împuternicésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împuterniceá; conjunctiv prezent 3 să împuterniceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împuternici: împuternici verb vezi FORTIFICA. ÎNDREPTA. ÎNFIRIPA. ÎNTĂRI. ÎNTREMA. ÎNZDRĂVENI. RECONFORTA. REFACE. RESTABILI. TONIFICA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPUTERNICI: ÎMPUTERNICI verb a autoriza, a delega, a învesti, (învechit) a isprăvnici, a slobozi. (L-a imputernici să facă următorul lucru...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A se împuternici: A se împuternici ≠ a se moleși Definiție sursă: Dicționar de antonime |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPUTERNICI: ÎMPUTERNICÍ verb vezi autoriza. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE IMPUTERNICI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎMPUTERNICI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împuternici dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii împuternicí a Împuternici verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împuternicésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împuterniceá; conjunctiv prezent 3 să împuterniceáscă. L-a Împuternici să facă următorul lucru. |
GRAMATICA cuvântului ÎMPUTERNICI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împuternici. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎMPUTERNICI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE împuternici? Vezi cuvântul împuternici desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împuternici?[ îm-pu-ter-ni-ci ] Se pare că cuvântul împuternici are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎMPUTERNICI |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Balanță hidrostatică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|