 | as |
|
| împrieteni [ îm-pri-e-te-ni ] VEZI SINONIME PENTRU împrieteni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se imprieteni ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se imprieteni ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împrieteni (forma la infinitiv) A împrieteni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPRIETENI: ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, verb IV. reflexiv reciproc. (Mai ales construit cu prepoziție «cu») A intra în legături de prietenie, a deveni prieten (cu cineva). Zile lungi mi le-am pierdut Să mă-mprietenesc cu tine. COȘBUC, P. I 51. • figurat În prima zi m-am împrietenit cu copacii și cu cîinii. VLAHUȚĂ, O. A. 145. Se împrieteniră și se duseră la palaturile împărătești. ISPIRESCU, L. 371. – Variantă: împrietini (SADOVEANU, E. 7) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPRIETENI: ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten cu altcineva. [ pronunție: -pri-e-. – Variante: (regional) împrietiní verb IV] – În + prieten. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPRIETENI: ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten. [ pronunție: -pri-e-. – Variante: (regional) împrietiní verb IV] – În + prieten. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrieteni: împrietení verb (silabe -pri-e-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împrietenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împrieteneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împrieteneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrieteni: împrietení (a imprieteni) (-pri-e-) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împrietenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împrieteneá; conjunctiv prezent 3 să împrieteneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ÎMPRIETENI mă: A SE ÎMPRIETENÍ mă a se imprieteni maésc intranzitiv A stabili relații de prietenie; a deveni prieten cu cineva. a se imprieteni ma cu o fată. /în + prieten Forme diferite ale cuvantului a se imprieteni ma: a se imprieteni maésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPRIETENI: ÎMPRIETENI verb (învechit și regional) a se prieteni, (regional) a se ortăci. (S-au imprieteni repede.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE IMPRIETENI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎMPRIETENI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrieteni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii împrietení a Împrieteni -pri-e- verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împrietenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împrieteneá; conjunctiv prezent 3 să împrieteneáscă. A SE ÎMPRIETENÍ mă Împrieteniésc intranzitiv A stabili relații de prietenie; a deveni prieten cu cineva. Împrieteni cu o fată. S-au Împrieteni repede. S-au Împrieteni repede. |
GRAMATICA cuvântului ÎMPRIETENI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrieteni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎMPRIETENI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE împrieteni? Vezi cuvântul împrieteni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrieteni?[ îm-pri-e-te-ni ] Se pare că cuvântul împrieteni are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎMPRIETENI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: înarmat până în dinți sau din cap până în picioare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
