 | as |
|
| împerechea [ îm-pe-re-chea ] VEZI SINONIME PENTRU împerechea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se imperechea ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se imperechea ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împerechea (forma la infinitiv) A împerechea conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPERECHEA: ÎMPERECHEÁ, împerechez, verb I. 1. tranzitiv A uni pentru a forma o pereche; a asocia. Permis este să împerechezi un vers de opt silabe cu un altul de șase. MACEDONSKI, O. IV 62. 2. reflexiv (Despre ființe de sex opus) A se împreuna, a se uni. Unds-a pomenit... Să se-mperecheze, Să se-mpreuneze Porumbița albă Cu porumba neagră? TEODORESCU, P. P. 648. – Variantă: împărecheá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPERECHEA: ÎMPERECHEÁ, împerechez, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia. 2. tranzitiv A potrivi perechile de animale în vederea montei. ♦ reflexiv recipr. A săvârși actul sexual; a se împreuna. [Variante: (regional) împărecheá verb I] – În + pereche. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPERECHEA: ÎMPERECHEÁ, împerechez, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia. 2. tranzitiv A potrivi perechile de animale în vederea montei. ♦ reflexiv recipr. A săvârși actul sexual; a se împreuna. [Variante: (regional) împărecheá verb I] – În + pereche. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ÎMPERECHEA mă: A SE ÎMPERECHEÁ mă a se imperechea maéz intranzitiv 1) (despre ființe sau obiecte) A uni pentru a forma o pereche; a constitui o pereche. 2) (despre ființe de sex opus) A realiza actul sexual (în vederea reproducerii); a se împreuna. /în + perechea Forme diferite ale cuvantului a se imperechea ma: a se imperechea maéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împerechea: împerecheá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împerechéz, persoana a treia singular: el / ea și plural împerecheáză, persoana întâi plural: noi împerechém; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împerechéze; gerunziu împerechínd Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPERECHEA: ÎMPERECHEA verb a (se) goni, a (se) împreuna, a (se) încrucișa, (popular) a (se) cățeli, a (se) însoți, (regional) a (se) pui. (Animalele se imperechea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împerechea: împerecheá (a imperechea) verb, indicativ prezent 3 împerecheáză, persoana întâi plural: noi împerechém; conjunctiv prezent 3 să împerechéze; gerunziu împerechínd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPERECHEA: ÎMPERECHEÁ verb vezi dușmăni, urî, verb reflexiv:ăjmăși. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împerechea: împerechea verb vezi DUȘMĂNI. URÎ. verb reflexiv:ĂJMĂȘI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE IMPERECHEA MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împerechea Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împerechea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A SE ÎMPERECHEÁ mă împerecheaéz intranzitiv 1 despre ființe sau obiecte A uni pentru a forma o pereche; a constitui o pereche. Animalele se împerechea. Animalele se împerechea. împerecheá a împerechea verb, indicativ prezent 3 împerecheáză, persoana întâi plural: noi împerechém; conjunctiv prezent 3 să împerechéze; gerunziu împerechínd. |
GRAMATICA cuvântului împerechea? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împerechea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împerechea poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împerechea? Vezi cuvântul împerechea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împerechea?[ îm-pe-re-chea ] Se pare că cuvântul împerechea are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împerechea |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A scoate pe cineva din țâțâni?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul împerechea se conjugă: ei ele împerecheáză
