 | as |
|
| împărtăşi [ îm-păr-tă-şi ] VEZI SINONIME PENTRU împărtăşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se impartasi ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se impartasi ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împărtăși (forma la infinitiv) A împărtăși conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘI: ÎMPĂRTĂȘÍ, împărtășesc, verb IV. 1. tranzitiv (Cu privire la idei, gînduri, sentimente) A comunica, a face cunoscut, a destăinui. Badea Ilie îmi împărtăși nu știu pentru a citea oară bucuria și îngrijorările. C. PETRESCU, S. 137. Călugărul Dan e unul din școlarii Academiei, iar cu deosebire al maistrului Ruben, care-i împărtășește toate îndoielile. EMINESCU, N. 52. Să-ți deie un răspuns, pre care apoi să mi-l împărtășești fără zăbavă. KOGĂLNICEANU, S. 198. • reflexiv reciproc. Vă împărtășeați impresiile, rîdeați amintindu-vă comedioara lui Alecsandri. PAS, Z. I 187. 2. tranzitiv A primi, a accepta, a fi de acord cu... Copiii împărtășeau opiniile părinților. ARGHEZI, P. T. 129. Noi, împărtășind părerile lui, lucram cu stăruință. CARAGIALE, O. II 357. 3. reflexiv (Cu determinări introduse prin prepoziție «din» sau, învechit, «de») A se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva. Numai împăratul se mîhnea în sufletul său că nu este față și fiul său cel mic care să se împărtășească de bucuria poporului său. ISPIRESCU, L. 297. Hatmanii lîngă dînsul păzeau tăcere, respectînd supărarea sa de care și ei se împărtășeau. NEGRUZZI, S. I 168. • tranzitiv factitiv Razile soarelui au împărtășit de a sa frumoasă lumină pînă și cele mai nepătrunsă desimi a codrilor. DRĂGHICI, R. 154. ♦ tranzitiv A avea parte de... Ne înlîlneam iarăși acum în pragul unei noi și grele meserii, meniți a împărtăși aceeași soartă. BART, S. M. 12. ♦ tranzitiv A împărți cu cineva ceva. Acum dezbracă acest palton și vină să împărtășești masa cu mine. C. PETRESCU, C. vezi 154. Un înger... cu care împărtășesc toate bucuriile și fericirile vieții. La TDRG. Mulțămesc, moșule, mulțămesc; o să împărtășesc și cina și o să dorm și pe așternutul d-tale. HOGAȘ, M. N. 67. ♦ reflexiv A primi din..., a se înfrupta din... Trăia la noi, la Balta Neagră, un vînător vestit, Bubuc, pe care oamenii din satul său îl iubeau, căci adeseori se împărtășeau din mistreții și cerbii pe care el îi aducea din munte. SADOVEANU, despre P. 133. La gesturile lor că ar voi să se împărtășească din plăcerile noastre, că ar voi să mănînce, să se odihnească, n-am putut răspunde. ARGHEZI, P. T. 43. 4. tranzitiv (termen bisericesc) A da împărtășania; a cumineca. ♦ reflexiv A lua împărtășanie. Te-ai spovăduit, pîn-a nu pleca de-acasă?... – Ba nici am gîndit; dar tu te-ai împărtășit? ALECSANDRI, T. I 426. • figurat Dunărea era socotită... [de daci] fluviu sfînt, din care se împărtășeau cu apă înainte de a porni la luptă. istorie R.P.R. 34. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘI: ÎMPĂRTĂȘI verb 1. a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a încredința, a mărturisi, a revela, a spovedi, a spune, (livresc) a confia, (învechit și popular) a dezveli, (regional) a deveghea, (învechit) a propovădui. (I-a impartasi marele său secret.) 2. a transmite. (Să-ți impartasi unele impresii fugare.) 3. a schimba. (A impartasi unele impresii cu cineva.) 4. (termen bisericesc) a (se) cumineca, (învechit și popular) a (se) griji, (învechit și regional) a (se) pricestui, (învechit) a (se) comunica. 5. a accepta, a admite, a primi. (Nu impartasi opiniile lui.) 6. a împărți. (Au impartasi aceeași soartă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘI: ÎMPĂRTĂȘÍ, împărtășesc, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv (termen bisericesc) A da sau a lua împărtășanie; a (se) cumineca, a (se) griji. 2. tranzitiv A accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu... 3. tranzitiv A împărți cu cineva ceva; a avea parte de același lucru ca și altcineva. ♦ reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „din”) A se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva; a primi din..., a se înfrupta din... 4. tranzitiv A comunica, a destăinui cuiva un gând, o idee etc. – În + părtaș. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ÎMPĂRTĂȘI mă: A SE ÎMPĂRTĂȘÍ mă a se impartasi maésc intranzitiv 1) A primi o parte (din ceva). a se impartasi ma din bunurile pământului. 2) rel. A primi împărtășania; a se cumineca; a se griji. /în + părtaș Forme diferite ale cuvantului a se impartasi ma: a se impartasi maésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împărtăși: împărtășí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împărtășésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împărtășeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împărtășeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împărtăși: împărtășí (a impartasi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împărtășésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împărtășeá; conjunctiv prezent 3 să împărtășeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru împărtăși: împărtăși, împărtășesc vezi r. a bea, a consuma băuturi alcoolice. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE IMPARTASI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împărtăși Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împărtăși dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I-a împărtăși marele său secret. Să-ți împărtăși unele impresii fugare. A împărtăși unele impresii cu cineva. Nu împărtăși opiniile lui. Au împărtăși aceeași soartă. Nu împărtăși opiniile lui. Au împărtăși aceeași soartă. A SE ÎMPĂRTĂȘÍ mă împărtășiésc intranzitiv 1 A primi o parte din ceva. împărtăși din bunurile pământului. împărtășí a împărtăși verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele împărtășésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea împărtășeá; conjunctiv prezent 3 să împărtășeáscă. |
GRAMATICA cuvântului împărtăși? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împărtăși. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împărtăși poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE împărtăşi? Vezi cuvântul împărtăşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împărtăşi?[ îm-păr-tă-şi ] Se pare că cuvântul împărtăşi are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împărtăși |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala la vale?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
